Ziua în care soţilor Bodnariu le este interzis să fie trişti | Cum decurge o întâlnire cu copiii luaţi de Barnevernet

Cazul familiei Bodnariu a făcut înconjurul lumii şi, în urma protestelor ample din mai multe ţări ale Globului, bebeluşul lui Marius şi al lui Ruth Bodnariu a ajuns săptămâna trecută înapoi lângă părinţii săi. Nu la fel stau lucrurile şi în cazul celorlalţi patru copii, care rămân în grija familiilor surogat până la o decizie definitivă a instanţei norvegiene.

După ce iniţial autorităţile au păstrat secretul asupra motivului pentru care cinci copii au fost luaţi de lângă părinţii lor, Daniel Bodnariu spune acum că, din ce în ce mai des, dovezile duc spre pretexte legate de religia părinţilor.

La întâlnirile cu cei mai mari dintre copii, părinţii Marius şi Ruth Bodnariu le gătesc, se joacă şi mănâncă împreună. Asistenţii Barnevernet au, însă, o singură mare problemă: „de ce la aceste întâlniri, înainte de masă, părinţii se roagă cu copiii, de ce se roagă aşa de mult?”, a declarat pentru Gândul fratele lui Marius Bodnariu.

Aproximativ patru ore pe săptămână. Atât au dreptul să-şi vadă copiii soţii Bodnariu, iar de fiecare dată trebuie să parcurgă cu maşina sute de kilometri. Întâlnirile se organizează în oraşul în care sunt copiii, într-un centru special, ca un fel de apartament închiriat în care cei mici sunt aduşi de mama-surogat. Toate sub atenta supraveghere a asistenţilor norvegieni de la Protecţia Copilului, despre care Daniel Bodnariu spune că se ocupă în mod special să realizeze rapoarte exclusiv negative.

„Ei au cerut să fie angajat cineva independent, că oricum Barnevernet stătea cu lupa pe ei la fiecare întâlnire şi chiar au emis nişte lucruri care, încă o dată, nouă ne confirmă că background-ul este unul religios, legat de experienţa creştină a părinţilor”, a mai spus Daniel Bodnariu.

„Băieţii au venit cu vânătăi la întâlniri, şi vânătăi profunde, cum se face, violet aşa şi în toate culorile”

Fratele lui Marius Bodnariu, care a cerut fără succes ca cei cinci copii să-i fie daţi până la decizia instanţiei, susţine că Barnevernet face toate demersurile pentru ca decizia unui plasament temporar să se transforme într-una de adopţie definitivă, în care părinţii naturali ar avea şansa să-şi vadă copiii doar de două ori pe an.

„Copiii au fost mutaţi, practic, fetele luate de la şcoala la care erau, că acum sunt în alt oraş, duse la altă şcoală. Băieţii, erau la grădiniţă, acum nu mai merg la grădiniţă, stau acasă cu mama-surogat”, spune unchiul celor mici.

Între timp, fetele mai mari spun cu fiecare ocazie că vor să meargă înapoi acasă, iar băieţii nici nu-şi dau prea bine seama ce se întâmplă cu ei. Părinţii, însă, au o luciditate care doare. Dar trebuie să-şi înghită revolta, pentru că le este interzis ca la întâlniri să se arate vreo clipă trişti, spune fratele lui Marius Bodnariu.

„La prima întâlnire pe care au avut-o părinţii cu fetele, asta s-a întâmplat prin februarie, la sfârşitul lui februarie, pentru prima dată când s-au întâlnit cu ele, fata cea mare s-a dus la mama surogat şi a zis „asta e femeia care ne-a răpit!”. A spus în norvegiană ”asta este femeia” şi când a spus de răpit a zis în engleză, ‚kidnaped’”, a explicat acesta pentru Gândul.

„Părinţii au rezistat foarte greu, chiar ajunseseră la capătul puterilor în martie când a fost procesul, dar bebeluşul pentru ei a însemnat speranţă, pentru că a venit acasă şi, cumva i-a mai mângâiat. A fost aşa, ca o gură de oxigen pentru cineva care nu mai are aer”, a adăugat Daniel Bodnariu.

Gândul le-a rămas la ceilalţi patru copii aflaţi la familiile surogat, practic în casele unor străini despre care soţii Bodnariu nu ştiu mai nimic şi în legătură cu care au început să fie din ce în ce mai îngrijoraţi.

„Băieţii au venit cu vânătăi la întâlniri, şi vânătăi profunde, cum se face, violet aşa şi în toate culorile. Au vrut să afle ce s-a întâmplat şi n-au putut să explice ce s-a întâmplat. Ei au făcut poze, le-au pus la dosar, dar se trece foarte uşor peste asta, spun că sunt copii şi aşa mai departe. Dar noi am întrebat, dacă ar fi avut semnele astea pe ei atunci când au fost luaţi, tot aşa ar fi interpretat?”, a declarat Daniel Bodnariu.

Paştele i-a găsit, pentru prima dată, pe cei doi soţi fără cei mici în casă. Nici de Crăciun, însă, Barnevernet nu i-a permis familiei Bodnariu să se reunească, iar părinţii n-au avut voie nici măcar să le dea copiilor cadourile.

„De Crăciun, spre exemplu, le-au cumpărat cadouri copiilor, cred că şi de Paşte, dar Barnevernet li le-a dat copiilor, ca fiind din partea părinţilor. Şi ce pot să vă zic, la ei nu are nicio încadrare afecţiunea, dragostea părintească, deci nu ştiu, nu se vorbeşte, nu se aduce în nicio discuţie la ei. Ca şi cum copiii ar trăi numai cu jucării, cu mâncare şi cu haine, atât au ei nevoie”, a mai spus fratele lui Marius Bodnariu.

„Au fost de fiecare dată ameninţaţi să nu mai facă public, să nu mai spună nimic”

Despre autorităţile române, Daniel Bodnariu spune că au făcut, probabil, tot ce a ţinut de instituţii, dar că s-au izbit de reticenţa norvegienilor care, la început, nici măcar nu au vrut să discute. Poate şi pentru că urmează orbeşte proceduri extrem de dure, fără să ia în calcul şi variantele pe care le-ar fi avut pentru a aplica legea într-un mod care să fie, mai ales, în avantajul copiilor.

„Dacă ar fi vrut, ar fi putut să-i dea în familia extinsă şi ai lui Ruth de acolo, că sunt părinţi, au unchi, adică să nu-i rupă pe copii din mediul lor”, spune Daniel Bodnariu, care arată şi că el însuşi a făcut un dosar pentru a primi copiii în plasament, dar că nici până în ziua de astăzi nu a primit niciun răspuns.

Intervin aici o mulţime de întrebări legate de aplicarea legii, iar fratele lui Marius Bodnariu arată şi că autorităţile norvegiene au obiceiul să treacă la intimidare ori de câte ori simt că acţiunile lor ar putea răsufla în spaţiul public sau în mass-media şi ar putea stârni controverse.

„Ei au fost de fiecare dată ameninţaţi să nu mai facă public, să nu mai spună nimic, s-a mizat de fiecare dată pe cereri şi de asta cred că a şi avansat atât de mult această autoritate, că ei intimidează pe toată lumea, după ce le iau copiii îi intimidează pe părinţi şi le spun: ‘Nu îi mai vedeţi niciodată dacă începeţi să faceţi vâlvă pe tema asta’.

Or noi tocmai asta am făcut, am zis că nu se mai poate, adică îţi iau copiii, ce mai pot să facă? Să-ţi tragă un glonte în cap poate”, a declarat Daniel Bodnariu, care spune că a găsit un adevărat sprijin în comunitate, mai ales că pentru români ideea de familie este sacră.

„Noi continuăm, nu ne vom opri până când familia nu va fi reunită şi nu avem altă opţiune. Eu le-am spus, dacă e nevoie, venim şi la Oslo”, a spus Daniel Bodnariu. „Din 16 noiembrie nu mai suntem aceiaşi, totul pentru noi s-a dat peste cap.”

Copiii familiei românului Marius Bodnariu, inginer IT, şi soţiei sale norvegiene Ruth, asistentă medicală, au fost luaţi de la părinţi de Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, Barnevernet, în noiembrie, după ce cele două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus că primesc corecţii fizice de la părinţi. De asemenea, părinţii ar fi suspectaţi de îndoctrinarea religioasă a copiilor. Cei cinci copii au fost plasaţi în trei familii-surogat.