Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a organizat duminică, la Fântâna de la Universitate, un eveniment de comemorare a zilei de 28 iunie 1940, „o zi neagră în istoria României, ziua când ne-au fost răpite Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa”.
În jur de 100 de persoane de toate vârstele, majoritatea îmbrăcate în tricouri negre, în semn de doliu pentru pierderea suferită de România acum 75 de ani, scandează „Basarabia pământ românesc”, „România mare, vechile hotare”, „Trăiască, trăiască şi înflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”, sau „Unitate Naţională”.
Pe tricourile participanţilor se pot vedea mesaje precum „Basarabia e România” şi „Furată, trădată mereu, este floare de dor, este lacrima neamului meu – Basarabia”.
Participanţii au întins un steag negru pe care scrie cu litere albe „Reparăm greşelile trecutului”, urmat de un mesaj al speranţei – o pânză albă purtând mesajul „5 iulie, Chişinău, Marea Adunare Naţională” – mesaj ce prefigurează mitingul din capitala Republicii Moldova unde sunt aşteptate zeci de mii de persoane.
La un moment dat participanţii, mulţi dintre ei purtând drapele tricolore, au început să cânte imnul României, exprimându-şi speranţa că vor vedea în curând România în vechile ei graniţe.
Pe 26 iunie 1940, URSS a adresat României un ultimatum prin care cerea Basarabia şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. Pe 28 iunie, guvernul român a acceptat dictatul. Sovieticii au fixat finalul retragerii trupelor române din Basarabia pentru 3 iulie. Dacă nu respecta acest termen, România era ameninţată că va fi atacată de trupele sovietice.
Ce a urmat, este istorie, una neagră pentru români. 50.762 km pătraţi, a căror populaţie însuma peste 3.700.000 de suflete au fost desprinse de România, parte devenind Republică Sovietică Socialistă Moldovenească şi parte fiind incorporate Ucrainei.
Românii ajunşi prizonieri sub ocupaţie rusească care au încercat să revină în ţară au fost ucişi. La 1 aprilie 1941 trupele trupele NKVD omorau peste 3.000 de români care au vrut să treacă în România din nordul Bucovinei, ocupată de Armata Roşie „eliberatoare.”
Nici un an mai târziu, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5.479 fiind arestate ca „membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice” şi 24.360 au fost deportate. În gările de unde au fost transportaţi, cei arestaţi au fost separaţi de familii şi trimişi la destinaţii diferite. Ajunşi în lagăre, aceştia au fost supuşi unei represiuni dure, mulţi fiind condamnaţi la pedeapsa capitală pentru „activitate antisovietică”. Românii din Basarabia şi Bucovina au fost deportaţi în vagoane de vite către Siberia şi Kazahstan, arată historia.ro
Deportările localnicilor au fost făcute pe motivul apartenenţei la grupul „duşmanilor poporului”. Arestările acestor persoane se făceau de regulă în timpul nopţii, uneori fiind ridicate familii întregi. Erau vizaţi în special intelectuali, militari, poliţişti, foşti politicieni, ţărani mai înstăriţi, etc.
Ocupaţia sovietică a desfăşurat constant o politică antiromânească în Basarabia şi Bucovina de nord, care a ţintit atât grupul etnic şi, în cadrul acestuia, pe toţi reprezentanţii de frunte ai societăţii civile şi ai clasei politice presovietice. În cadrul acestui proces au fost vizaţi românii dar şi alte naţionalităţi.
Conform unor surse, pe toată durata de existenţă a URSS-ului, aproximativ 2.344.000 persoane originare din Basarabia, Bucovina de nord şi RSS Moldovenească au fost victime ale arestărilor, persecuţiilor politice, deportărilor şi condamnărilor la muncă silnică.
Moarte bolsevismului ROSU si actual ALBASTRU!
Comentariile sunt închise.