Șoferii care primesc acasă amenzi de la CNADNR pentru neplata rovinietei nu mai sunt obligaţi să plătească sumele pretinse. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, marţi, 17 februarie, un recurs în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, ca urmare a petiţiilor transmise de cetăţeni. Astfel de documente au fost declarate nule, pentru că  semnătura electronică nu este legală.

Potrivit deciziei ÎCCJ, singurele procese-verbale de amendă, care pot fi acceptate, sunt cele întocmite de un controlor de trafic care constată contravenţia la momentul comiterii ei şi poartă atât semnătura acestuia, cât şi semnătura contravenientului sau a unui martor, după caz. Aşadar, românii care au primit prin poștă o amendă fără semnătura agentului constatator trebuie să meargă la instanţă şi să ceară anularea ei, în baza deciziei comunicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă a explicat că orice amendă fără semnătura olografă a agentului care a constatat lipsa rovinietei este nulă.

Potrivit comunicatului de presă semnat de Avocatul Poporului, care a iniţiat recursul în favoarea legii:

„ Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiţie, prin Decizia nr. 6 (dosar nr. 14/2014) din 16 februarie 2015, a admis recursul în interesul legii formulat de către Avocatul Poporului în data de 27 noiembrie 2014, prin care a fost sesizată problema de drept referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi a Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, din punct de vedere al semnăturii agentului constatator necesară legalităţii procesului-verbal de contravenţie, pentru contravenţiile sancţionate de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, modificată şi completată.

În esenţă, Avocatul Poporului a apreciat că semnătura electronică a agentului constatator, în speţă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., este de natură să atragă nulitatea procesului verbal de contravenţie încheiat pentru constatatarea contravenţiilor la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, modificată şi completată, pentru argumentele reţinute pe larg în sesizarea formulată, care se află pe siteul www.avp.ro la Secţiunea „Activitate – Recursul în interesul legii”.

Instituția Avocatul Poporului a precizat că opina sa a fost împărtășită și de Parchetul General, chiar dacă majoritatea Curților de Apel din țară au dat câștig de cauză CNADNR în procesele deschise de șoferi.

„În punctul de vedere formulat referitor la problema de drept care a format obiectul dosarului nr. 14/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constituit în baza sesizării Avocatului Poporului, Ministerul Public a solicitat „admiterea recursului în interesullegii declarat de Avocatul Poporului şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigureinterpretarea şi aplicarea unitară a legii.” În punctul de vedere formulat, Procurorul General apreciază că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 4 pct. 1 – 4 şi art. 7 din Legea nr. 455/2001, privind semnătura electronică, republicată, procesele – verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a) alin. (2) şi alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”, se arată în comunicatul redactat de Avocatul Poporului. Evident, până când Parlamentul sau Guvernul vor modifica legislaţia în sensul deciziei pronunţate de Înalta Curte, anularea proceselor-verbale va trebui să fie cerută în instanţă.

 

sursa: ziarulunirea.ro

Comentariile sunt închise.