Poetul ”pătimirii noastre” dar care habar nu are ce înseamnă pătimirea departe de copii, de familii, de pământul pe care te-ai născut, cel care a militat patriotic dar a lins gospodărește pe unde a putut, a fost lovit ieri noapte de muză. Cred că i-a dat cu lopata muza, sau cu barda (dar cu latul), că pamfletul ”nefericitului poet” nu a reușit decât să înverșuneze sufletele celor care nu a plecat de acasă de bine, ci din cauza celor ca el, a celor care au tâlhărit țara 24 de ani.
I-a căzut guvernul neinspiratului. Bălăcăreala cu care era obișnuit nu mai apare, noul președinte nu stă la zoaiele lui de mahala și atunci s-a apucat să scrie. Și cum? Împotriva majorității, a celor care au înțeles altfel lucrurile, afară stând. El, ”bardul”, nu ar fi avut cum să înțeleagă. E depășit de moment. Vârsta, scleroza și simptomele schizofreniei, ale experienței comuniste, nu-i permit o altă înțelegere. El a rămas în ”epoca de aur”, atunci când, pe val fiind, cu laude aurite preaslăvea conducătorii iubiți, primind la rându-i daruri și funcții.
Acum i-au tăiat gazele și nu înțelege de ce. Dar în capitalism dacă nu plătești, nu ai. Ar vrea moca, cum a avut și până acum. Și dacă nu mai poate, se răzbună pe cei plecați, pe cei care nu vor să se alinieze în rând cu el.
Ca reacție la sărăcia de pamflet scrisă de ”tribunul” Vadim, un român de la Milano ne-a trimis tot un pamflet, scrie emigrantul.it
Am votat nu doar de milă,
Ci pentru bunici, nepoți,
Că de voi ne este silă
Comuniști șmenari și hoți!
Am ieșit ca să votăm,
Milioane de români,
Să scăpăm această țară
De borfași și de nebuni!
Tu, Vadime, ești un porc
Ai și gusă, și slănină …
Iar românii nu te vor,
Te urasc, nu ți se-nchină!
Căpșunarii și zidarii,
Răspândiți în patru zări,
Nu ți-ar da numai cu flit,
Cu gândul la răzbunări:
Ți-ar da foc, că ești tâmpit
Ați distrus această țară
Iar tu, ca un ipocrit,
O curvă electorală,
Un limbric scos din anale
Comuniste și penale,
Îți permiți cu nesimțire,
Pe noi toți, să ne jignești
Ca un trădător de țară,
Un nebun dement ce ești!
Voi ați pedepsit o țară
Și-n pustiu ne-ați alungat!
Măcar am plecat afară,
Nu pomeni am așteptat.
Voi, tâlhari și hoți netrebnici,
Ați ramas doar la furat!
Vom veni, acum, acasă
Să luăm țara-napoi!
Să distrugem mafioții
Ce ne-mproașcă cu noroi!
Plângi până iți crapă buza
Tu, nebun de împușcat!
Pe tronul lui Voda Cuza
Stă un OM adevărat!
Blestemăm pe cei ca tine!
Te blesteamă mame, tați …
Vezi, hoția nu mai ține,
În curând veți fi legați!
Va blesteamă muncitorii
Care au lăsat familii
În ruină, sărăcie …
Și muncesc în țări străine!
Va blesteamă căpșunarii
Și sărmanii cerșetori …
Noi sperăm ca tu, Vadime,
Comunist fără valori,
Să cerșești afară milă,
Sau să speli la cur puroi.
Ignat Florin & Diaspora Romaneasca Unita
Ca replica a pamfletului acestui deplasat mintal
