Unde sunt banii corupților? | În 2014, ANI nu a prins niciun politician cu avere nejustificată

DNA a constatat că în 2014 statul a fost prejudiciat cu cel puţin 150 milioane euro în dosarele de corupţie în care au fost arestaţi sau cercetaţi parlamentari, baroni locali (şefii consiliilor judeţene) sau miniştri. Averile politicienilor sunt, însă, încă în siguranţă. De verificarea modului în care aceştia şi-au dobândit averea se ocupă Agenţia Naţională de Integritate. O analiză Gândul arată că, în 2014, ANI nu a descoperit nici un politician cu vizibilitate care să nu-şi poată justifica averea. ANI a depistat peste 40 de cazuri de averi nejustificate, multe fiind ale unor poliţişti sau vameşi.

Anul trecut, DNA a pus sechestre asigurătorii pe bunuri şi conturi în valoare totală de 150 milioane euro (date centralizate până în noiembrie 2014). Asta înseamnă că procurorii consideră că aceşti bani reprezintă daună cauzată bugetului de stat. Sechestrul asigurător se pune atunci când procurorul are certitudinea că există un prejudiciu. Mare parte din dosarele investigate de DNA în 2014 au privit politicieni, în special baroni locali, parlamentari sau membri ai guvernului.

O analiză a gândul.info arată că, în 2014, ANI a emis 44 de rapoarte de constatare a unor diferenţe nejutificate între veniturile unor funcţionari şi averile acumulate de aceştia. În total, ANI a constatat averi nejustificate în valoare totală de 5,7 milioane euro, potrivit datelor publicat de ANI pe site şi consultate de gândul. Cu toate acestea, din comunicatele care anunţă rapoartele de evaluare ale ANI rezultă că în 2014 agenţia nu a depistat cu avere nejustificată niciun politician cu vizibilitate. Niciun parlamentar, ministru sau şef de consiliul judeţean nu a fost prins că nu îşi poate justifica averea.

Top averi nejustificate constate de ANI în 2014

I. 636.110 euro – avere nejustificată – consilier local

II. 417.477 este suma imputată de ANI soţilor Virginia şi Marian Bălţat, angjaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş.

III. 407.730 euro – avere nejustificată – Şeful Secţiei Clinice de Nefrologie din cadrul Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon” din Iaşi

IV. 489.629 euro avere nejustificată – funcţionar public în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Oţelu Roşu, Judeţul Caraş-Severin

În plus, în aprilie 2014, ANI a publicat o sinteză a activităţii din perioada martie – aprilie 2014, în care anunţa că au fost finalizate 10 cazuri de avere nejustificată. Suma totală pe care ANI a constatat-o ca avere nejustificată este de 1.529.376 euro, însă agenţia nu a prezentat cazurile individual.

NOTA: Pentru că ANI nu a răspuns solicitării Gândul de a pune la dispoziţie datele solicitate, Gândul a realizat acest top utilizând comunicatele agenţiei privind averile nejustificate.

Cum funcţionează evaluarea averii

ANI, pe lângă deja celebrele rapoarte de conflict de interese şi incompatibilitate, are şi obligaţia de a verifica averile politicienilor şi funcţionarilor publici. Controlul averilor este şi una din raţiunile pentru care ANI a fost înfiinţată. Potrivit legii de funcţionari, ANI are ca mandate verificarea averilor. Achetele agenţiei în acest sens pleacă de la o sesizare trimisă de un cetăţean sau prin autosesizare. Inspectorii ANI evaluează averea persoanei vizate folosind o serie de baze de date guvernamentale. Ancheta are la bază şi o expertiză extrajudiciară a averii. În esenţă, inspectorii ANI verifică dacă pe perioada în care un politician ocupă o funcţie averea sa se modifică esenţial. Legea ANI pevede următoarele: “Prin diferenţe semnificative, în sensul prezentei legi, se înţelege diferenţa mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă”. Acesta este punctul central al investigaţiei ANI. Inspectorul înocmeşte un raport, dar numai după ce persoana verificată îşi prezintă punctul de vedere. Apoi, raportul este trims către comisiei de cercetare a averilor care aprobă sau nu raportul ANI şi dispune trimiterea lui la instanţă. În final, instanţa dispune confiscarea averii nejustificate.

ANI, deficientă la capitoul transparenţă

Gândul a solicitat ANI o serie de date legate de activitatea pe zona de constatare a averilor nejustificate. Solicitarea gândul a fost transmisă pe data de 10 decembrie 2014. Agenţia avea la dispoziţie 10 zile lucrătoare în care să răspudă la această cerere sau să transmită că va comunica răspunsul în termen de 30 de zile, dar numai dacă putea să motiveze că datale cerute sunt atât de greu de obţinut încât e nevoie de acest termen extins. Această procedură este prevăzută în normele de aplicare ale legii 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Biroul de presă al ANI, contactat de două ori de gândul , nu a putut preciza de ce nu a respectat termenele legale. Gândul i-a solicitat şi preşedintelui ANI, domnul Horia Georgescu, să răspundă la o serie de întrebări. Preşedintele ANI nu a transmis un răspuns până la publicarea materialului.

Fosta preşedintă a Consiliului Naţional de Intergritate, Cintya Curth, a declarat pentru gândul că activitatea ANI, în general, este una optimă. “Punctul meu de vedere concide cu concluziile rapoartelor MCV care au spus foarte clar că activitatea ANI este foarte eficientă, că instituţia poate fi considerată un model de bune practici în acest domeniu al controlului averilor şi al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese. Repet, însă, eu nu am nicio calitate oficială. Şi rapoartele de audit au constat că eficienţa ANI a crescut de la an la an”, a declarant Cintya Curth. CNI este organismul care supervizează activitatea ANI.  În acest moment, potrivit declaraţiilor Cintyei Curth, CNI nu se poate întruni pentru să Senatul nu a validat destui membri.

MCV a analizat activitatea ANI pe conflicte de interes şi incompatibilităţi

Este adevărat că ANI a fost lăudată de specialiştii Comisiei Europene în raportul MCV de anul trecut şi este de aşteptat ca instituţia să primească o notă bună şi anul acesta. Raportul MCV nu a analizat, însă, activitatea ANI privind investigarea şi constatare averilor nejustificate. Raportul MCV din 2014 a apreciat activitatea ANI privind cazurile de incompatibilitate şi conflicte de interese. “În cursul anului trecut, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a continuat să îşi consolideze bilanţul de rezultate16. Există, însă, în continuare obstacole, precum şi diferenţe între progresele înregistrate în ceea ce priveşte cazurile de incompatibilitate, conflictele de interese şi averile nejustificate. Mai concret, ANI şi conducerea acesteia s-au confruntat cu o serie de atacuri care au părut să coincidă, deseori, cu cazurile ANI împotriva unor înalţi reprezentanţi politici”, se menţionează în raportul MCV din 2014.

Averile corupţilor în siguranţă, nici ANAF nu recuperează prejudiciile

Gândula publicat la finalul anului trecut o analiză prin care arătam că atunci când vine vorba de recuperarea prejudiciilor din dosarele penale, fie ele de corupţie sau obişnuite, statul este ineficient. În 2013, în toate dosarele penale din România s-au constatat prejudicii de 2 miliarde de euro. Nimeni nu ştie, însă, din aceste 2 miliarde de euro cât este prejudiciu cauzat bugetului de stat şi cât unor entităţi private. 7,6 milioane euro au fost supuse confiscării de instanţe în 2013 în dosarele penale soluţionate definitiv. Acesta este singura cifră certă pe care autorităţile o pot oferi. Nimeni nu ştie, însă, cât din cele 7,6 milioane euro a recuperat ANAF, pentru că instituţia susţine că orice informaţie despre acest tip de proceduri este confidenţială. Un exemplu ilustrativ este dosarul ICA, în care statul are de recuperat 60 milioane euro.

sursa gandul.info