România nu obţine, potrivit unei variante de lucru a preşedintelui Comisiei Europene, portofoliul dezvoltării regionale, care ar reveni Croaţiei, ci pe cel al Ajutorului Umanitar. În plus, Jean-Claude Juncker nu pare decis asupra nominalizării guvenului de la Bucureşti. Aceste informaţii apar pe o organigramă publicată pe blogul Euractiv.com. Câteva semne de întrebare sunt puse în dreptul numelui eurodeputatei românce, scrie cursdeguvernare.ro
Jurnalistul Euractiv semnatar al articolului recunoaşte că i-a fost furnizată şi opinează că este posibil ca preşedintele Comisiei să vrea să “testeze apele” divulgând această structură şi componenţă a executivului de la Bruxelles.
Iată organigrama:
Aşa cum se poate observa din imagine, doar nominalizaţii români apar amândoi în căsuţa destinată ajutorului umanitar. Poate fi un semn că preşedintele Jucker este încă indecis, până la discuţia tete a tete pe care o va avea joi cu europarlamentarul Corina Creţu. România nu a fost singura ţară care a trimis mai multe nominalizări, dar este singura unde ambele variante par să fi rămas în evaluare.
De altfel, aşa cum a precizat purtătoarea de cuvânt a noului preşedinte, acesta va avea o discuţie cu doar unul dintre cei doi nominalizaţi ai României.
Corina Creţu are puternica susţinere a socialiştilor europeni, însă ea nu a deţinut până acum nicio funcţie executivă. În actuala componenţă a Comisiei, cu nominalizările făcute, ea şi reprezentanţii Portugaliei şi Marii Britanii nu au avut o astfel de funcţie.
Altfel, sunt 5 comisari europeni, 4 foşti premieri şi restul miniştri, fie de externe, ai dezvoltării regionale sau fondurilor europene, ai apărării, turismului sau de finanţe.
Premierul Ponta a anunţat victoria României de a obţine portofoliul dezvoltării regionale
La Bucureşti însă, premierul Victor Ponta a anunţat miercuri după-amiaza că a obţinut portofoliul dezvoltării regionale, în negocierea sa directă cu preşedintele ales al Comisiei.
”În urma unor negocieri extrem de lungi şi extrem de complicate, în condiţiile în care România nu putea să păstreze agricultura, pentru că nicio ţară nu-şi va păstra portofoliul avut anterior, eu am obţinut pentru România, nu pentru Guvernul României, nu pentru un român, am obţinut pentru România cel mai important portofoliu din CE pentru noi – sigur, alte ţări au alte opţiuni – dar Dezvoltarea regională înseamnă toate fondurile, programele de coeziune şi structurale în perioada 2014-2019 ”, a spus premierul Ponta.
Potrivit acestuia, România a obţinut cel mai bun domeniu pe care şi l-ar fi putut dori. Totuşi, prim ministrul a găpsit şi vinovaţii în cazul în care România ar rata acest domeniu: liderii ACL, care au contestat la Bruxelles legalitatea nominalizării Corinei Creţu. Vasile Blaga şi Klaus Johannis sunt semnatarii unei scrisori adresate PPE şi lui Jean-Claude Juncker în care arată încălcarea legii, prin absenţa audierii în parlamentul României, înainte de a se face propunerea oficială, a Corinei Creţu.
O Comisie cu 6 vicepreşedinţi, dintre care jumătate femei
Alte explicaţii:
Potrivit acestei structuri, Jean-Claude Juncker ar avea 6 vicepreşedinţi, jumătate dintre ei femei: Înaltul reprezentant, fără nicio surpriză, funcţie deţinută de Federica Mogherini, fostul premier sloven, Elenka Bratusek, şi ministra poloneză a dezvoltării regionale, influenta Elzbieta Bieslowska.
Doi foşti premieri, al Letoniei şi Estoniei obţin şi ei un post de viceprşedinte, la fel ca şi influentul ministru de externe olandez, Frans Timmermans.
Pe ţări, domeniile portofoliilor vicepreşedinţilor sunt: Polonia – buget, control financiar, Estonia – creştere economică, uniunea monetară, semestrul european li dialog social, un puterni portofoliu economic, Letonia – uniunea energetică (un portofoliu nou definit ca atare), Slovenia – agenda digitală şi inovaţie, Olanda – reglementare.
Germania obţine râvnitul portofoliu de comert, Franţa – concurenţă, Cehia – transporturi, Ungaria – uniune vamală, Marea Britanie – energie şi schimbări climatice.
Kristalina Georgieva, reprezentanta Bulgariei, obţine portofoliul taxare şi lupta antifraudă, un portofoliu important.
Deşi fostul premier finandez Jyrki Katainen era creditat cu un post de vicepreşedinte, coordonator al portofoliilor economice, pare să îşi păstreze portofoliul deţinut de afaceri economice şi monetare.
Agricultura i-ar reveni reprezentantului Irlandei, în timp ce dezvoltarea regională croatului Neven Mimica.
Se creează un portofolou nou care vizează migraţia, drpeturile fundamentale şi afacerile interne şi acesta i-ar reveni reprezentantului greciei, fost ministru al apărării.
Cecilia Malmstrom ar avea o portofoliul actual, justiţie şi antifraudă. De remarcat că două portofolii au în compentenţă şi lupta antifraudă: acesta şi cel al Kristalinei Georgieva, pornind de la taxare.
Malta ar obţine pescuitul, Danemarca – mediul, în timp ce angajarea şi afacerile sociale au fost atribuite, potrivit acestei variante, Portugaliei. Cipru obţine internet şi cultură, Slovaciei i s-ar fi atribuit dezvoltarea, iar politica de vecinătate Austriei, lui Johanes Hahn. Lituania obţine sănătatea şi siguranţa alimentară.
Marea perdantă a acestui mandat este Belgia, care nu a făcut încă o nominalizare, din cauza faptului că nu are nici guvern. Portofoliul care i se va atribui este de o importanţă aparent scăzută: Abilităţi, tineret şi multilingvism. Însă, având în vedere rata somajului extrem de mare în unele dintre statele membre, ar putea avea provocări serioase.
Sova a scapat porumbelul luni la B1. A afirmat clar ca nu vom avea „Dezvoltare”. Toate eforturile mincinosului premier de a arunca vina pe altii e jalnica. Si daca se stia ca vom primi „ajutorul umanitar” a scapat ocazia sa nominalizeze un expert de necontestat:
JIJI de la Poarta Alba.
Comentariile sunt închise.