Traian Basescu | Serviciile secrete au devenit extrem de puternice si tentatia oricarui serviciu e sa acapareze cat mai multa influenta

Presedintele Traian Basescu a avertizat ca, in prezent, controlul parlamentar asupra serviciilor de informatii este „foarte slab” si a cerut ca, imediat dupa alegerile prezidentiale, sa se gandeasca un sistem mult mai complex de control, care sa fie „adaptat capacitatii formidabile” pe care au dobandit-o SRI si SIE sub mandatul sau.

Acesta a sustinut, intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Cotroceni, ca nu s-a fi ajuns la scandalul prezumtivului caz Victor Ponta – ofiter acoperit – Teodor Melescanu daca „am fi avut un control parlamentar corect”.

„După emisiunea pe care am făcut-o la Realitatea TV am observat, în cursul zilei, de ieri o adevărată avalanşă de păreri, de comentarii care de care mai avizate, dar toate sau majoritatea având ca destinaţie publicul larg, care să fie în principiu păcălit. Aşa că mă văd nevoit să fac unele clarificări, mai ales vizavi de afirmaţiile unor oameni care trec drept oameni avizaţi. Şi înainte de orice vreau să clarific faptul că, în conformitate cu Legea 182 pe 2002, preşedintele
României – Art. 7, alineatul 1 – are acces la informaţii secret de stat, inclusiv secret de serviciu. Dar preşedintelui nu i se pot refuza informaţiile secret de stat. Din acest punct de vedere, aş vrea să fac o clarificare. Probabil domnul Meleşcanu ori a uitat, ori a vrut să dezinformeze ieri afirmând că i-am solicitat lista cu ofiţerii acoperiţi. Eu ştiu că situaţia în care domnia sa se află este dificilă, pentru că a creat un precedent de neacceptat în relaţia dintre un serviciu secret şi preşedintele României. Preşedintelui nu poţi să-i refuzi o informaţie pe care o deţii, iar tu, director, decizi că nu i-o pui la dispoziţie. Cu atât mai mult cu cât această informaţie îmi era utilă pentru că era vorba de Guvern. Iar în Articolul 80 din Constituţia României se precizează foarte clar că preşedintele veghează la buna funcţionare a instituţiilor statului, inclusiv la buna funcţionare a Guvernului. Incorectitudinea domnului Meleşcanu este probată chiar de adresa pe care v-o pun la dispoziţie s-o şi filmaţi, pentru că este o adresa nesecretă în interiorul unei corespondenţe instituţionale. Prin această adresă din 8.11.2013 mă adresam domnului director Teodor Meleşcanu cu următoarea solicitare: «Prin prezenta vă rog să mă informaţi dacă în Guvernul României există persoane care după 1990 au fost încadrate ca ofiţeri acoperiţi ai SIE». Şi continuam: «În cazul în care există astfel de situaţii, vă rog să precizaţi perioada în care aceştia au fost ofiţeri ai SIE şi dacă au fost specializaţi în acea perioadă». Având în vedere că, aşa cum afirmat public, era vorba de domnul Ponta, Victor-Viorel Ponta, am pus şi întrebarea dacă au fost specializaţi, pentru că din presă aflasem tot soiul de năzbâtii, ce misiuni ar fi avut Victor-Viorel Ponta s-o supravegheze pe Carla del Ponte, nişte fabulaţii. Domnul Victor-Viorel Ponta, dacă vă uitaţi în CV-ul domniei sale, a fost un profitor care şi-a făcut rost de participarea la câteva mese rotunde sau seminarii de două, trei zile pe care le-a intitulat prin CV-ul domniei sale cursuri şi sigur aceste cursuri au fost posibile şi cu sprijinul SIE. Deci nu am cerut niciodată o listă a ofiţerilor acoperiţi. N-aş face acest lucru, pentru că nu ai de ce să întrebi. Pe tine, pe mine, ca preşedinte, mă interesează informaţia, şi nu cine şi de unde o culege. Deci aceasta este adresa. Este semnată de mine. N-am cerut nici o listă. Documentul arată că domnul Meleşcanu a dezinformat, continuând să se plaseze în zona de a face politică.

Aş vrea să privim, de asemenea, în Legea 1 pe 1998, care este Legea SIE şi care, la Art. 10, alineatul 2 spune următorul lucru: Sursele de informaţii externe – nu, scuzaţi-mă. «Sursele de informaţii, metodele şi mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite faţă de nimeni şi în nici o împrejurare». Deci reţineţi, vă rog. Sursele de informaţii. Nu este vorba de foşti ofiţeri ai SRI sau ai SIE, ci sursele, adică cel de la care ofiţerul SIE culege informaţiile. Iar domnul Meleşcanu ieri spunea, îşi justifica răspunsul, cum de altfel l-a justificat şi în corespondenţa cu mine, nu numai prin celebra hotărâre 223, dar şi prin acest articol. Or, Art. 10, alineatul 2 nu se referă la personal, ci la sursele de informaţii, că nu pot fi dezvăluite în nici o împrejurare sub nicio formă. Niciodată nu i-am cerut domnului Meleşcanu sursele de informaţii. Pe mine m-a interesat întotdeauna informaţia, acurateţea informaţiei şi oportunitatea informaţiei. Niciodată n-am întrebat despre sursele de informaţii. Dacă veţi relua conferinţa de presă a domnului Meleşcanu veţi constata că-şi justifică refuzul de a da preşedintelui o informaţie necesară pentru că era vorba de funcţionarea Guvernului prin acest articol 10, alineatul 2, ceea ce mă face să pun sub semnul întrebării capacitatea domniei sale ca jurist. Deci sunt două neadevăruri, pe care domnul Meleşcanu le-a lansat ieri în spaţiul public: că i-aş fi cerut listă – nu este adevărat; m-am referit strict la Guvern, dacă sunt actuali sau foşti ofiţeri acoperiţi în Guvern. Şi a doua dezinformare este cea legată de Art.10.2, care – dânsul afirma – că nu-i permite să-l informeze pe preşedinte. Nu, aici este vorba de sursele de informare, de mijloacele de obţinere a informaţiei, care nu pot fi dezvăluite în nicio împrejurare, deci despre cei de la care primeşte informaţiile se face vorbire în lege şi nicidecum la rezervişti.

Am luat, de asemenea, notă de comunicatul SIE de ieri, şi trebuie să vă spun că m-a surprins angrenarea în disputa politică a Serviciului – pentru mine este o enigmă uriaşă de ce au făcut-o! În comunicatul domniilor lor sunt neadevăruri şi cel mai important neadevăr este cel legat de faptul că nu era necesar avizul CSAT pentru a scoate Hotărârea 223 din 2013. Îi rog acum pe domnii de la SIE să ia notă de prevederile Legii 182/2002, care la Art.14 spune următorul lucru «CSAT asigură coordonarea la nivel naţional a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate». Or, Hotărârea 223, care clasifica acivităţile SIE ca fiind secrete de stat face parte din programele de apărare, de asigurare a secretului de stat. Cum poţi să coordonezi ceva, aşa cum spune Legea 182 – repet, CSAT asigură coordonarea la nivel naţional a tuturor programelor de informaţii clasificate. Cum poţi să coordonezi ceva dacă nu ţi se aduce la avizare. Deci acea hotărâre care clasifica secretele de stat în activitatea SIE trebuia să primească avizul CSAT aşa cum spune Legea 182. Mai mult decât atât, Legea 415 din 2002, privind organizarea şi funcţionarea CSAT, spune la Art. 4, litera D.1, «Proiectele de acte normative inţiate sau emise de către Guvern privind securitatea naţională se avizează de către CSAT». SIE este o instituţie de securitate naţionala. Activitatea SIE este o activitate care ţine de securitatea naţională, cum scrie chiar în Legea SIE. Şi, în sfârşit, mai este Legea 24/2000, privind normele de tehnică legislativă, care la Art. 9 spune aşa: «În cazurile prevăzute de lege – şi v-am citit mai înainte din Legea 182 şi din Legea 415 – deci spune aşa la Art. 9 din Legea 24/2000 – În cazurile prevăzute de lege în faza de elaborare a proiectelor de acte normative, iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora în funcţie de obiectul reglementării». Deci, activitatea SIE este o activitate care ţine de coordonarea CSAT. Cum poate să dea SIE un comunicat în care să spună că nu era necesar avizul CSAT, când activitatea SIE ţine de CSAT? Şi aici îl trimite şi Legea 24. Deci sunt trei legi care au fost încălcate prin promovarea Hotărârii de Guvern 223/2013, cu privire la secretizarea activităţilor SIE. Trei legi şi, din păcate, SIE a ţinut să susţină punctele de vedere pe care până atunci le susţinea doar domnul Meleşcanu, că ei pot încălca legea.

Mergând mai departe şi venind la domnul Victor Ponta, aş vrea să intrăm tot în Legea 182, pe care diverşi politicieni, dar şi şefi de servicii, foşti şefi de servicii o ventilează pe televiziuni. Şi aş vrea să ne ducem la Art.3 din Legea 182, care este Legea privind protecţia informaţiilor clasificate. Şi iată ce spune Art.3: «Nicio prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informaţii de interes public sau al ignorării Constituţiei». Aş vrea să înţelegem foarte bine, nu se pot secretiza informaţii prin care se ignoră Constituţia – scrie Legea 182 – sau informaţii de interes public. Oare este de interes public, dacă prim-ministrul României a fost sau nu ofiţer al unui serviciu de informaţii, dacă mai este, dacă a fost trecut în rezervă? Este de interes public? Eu zic că da! Or, Legea 182 interzice clasificarea informaţiilor de interes public sau a acelora prin care se încalcă Constituţia. V-aş mai citi un articol, parcă e prelegere de legislaţie, dar trebuie să scoatem minciuna din spaţiul public, atunci când este vorba de lucruri atât de delicate, cum este atunci când discutăm despre atitudini ale conducătorului unui serviciu de informaţii şi vă citesc Art.4 din aceeaşi lege, 182, Legea secretului de stat. «Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcării legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţii de interes public, restrângerii ilegale a exercitării unor drepturi». Deci nu poţi să clasifici informaţii de interes publicau când ai de ascuns încălcările legii. Nu poţi, nu ai voie, nu-ţi dă voie legea să clasifici astfel de informaţii. Este o încălcare a Constituţiei şi a Legii 92/1992, utilizarea ca ofiţer a unui procuror? Răspunsul meu este: da. Este de interes public dacă un membru al Guvernului, fie el prim-ministru, a fost sau nu ofiţer al unui serviciu de informaţii? Răspunsul meu este: da. Din aceste motive consider că domnul Meleşcanu a încălcat legea şi a târâit după interesele politice ale domniei sale şi ale premierului un serviciu excepţional, un serviciu care este unul dintre cele mai bune servicii din lume. Păcat că un om politic, cel puţin neinspirat a participat la un demers care a pus serviciul într-o situaţie foarte proastă.

Şi acum, pornind de la afirmaţia mea şi nu numai a mea, în spaţiul public această informaţie a mai fost făcută şi de alţii, vreau să revin cu privire la legitimitatea demersului meu. Revin la Art.80 din Constituţie, care spune fără echivoc: preşedintele României reprezintă statul şi la aliniatul 2: preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. Este scris în Constituţie. Şi toată propaganda cu încălcarea legii, cu vai, acoperiţii patriei… Vă repet, Victor-Viorel Ponta a fost doar un fripturist care s-a băgat şi el în SIE ca să meargă pe la nişte seminarii, pe afară. Nu a avut nici o misiune. Nici nu poţi să trimiţi în misiuni importante un om necopt pe care l-ai luat din Parchetul General, din Parchetul de sector sau de pe unde l-o fi luat să ai misiuni personale ş.a.m.d. Pur şi simplu a fost un fripturist, cum au fost mulţi la acea vreme, cum a fost mare şi foamea serviciilor de a-şi forma noi structuri prin care să culeagă informaţii pentru că se prăbuşise tot sistemul anterior revoluţiei şi aşa cum a trecut pe acolo, aşa a şi plecat, probabil şi din cauza lipsei de performanţă. De asemenea, unde mă situez atunci când vorbesc de încălcarea Constituţiei? Vizez Art. 130 din Constituţia din 1991, care atunci era în vigoare şi care la Art.130, litera spune foarte clar: funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Nu mi s-a părut că la SIE este vreo funcţie didactică sau de învăţământ superior. Acolo e şcoală înaltă, dar nu-i didactică. De asemenea, această prevedere este preluată în Legea 92/1992 şi care preia identic Art. 130 din vechea Constituţie, actualmente Art. 131 din actuala Constituţie, care şi-a menţinut forma. În sfârşit, s-ar putea să fac o afirmaţie care să vă stârnească curiozitatea sau o exclamaţie. În Legea SIE, Legea 1/1990 nu există niciun articol prin care să se ceară secretizarea rezerviştilor. Repet, în Legea SIE nu există nici un articol prin care să se ceară secretizarea rezerviştilor. Ei pot să nu-şi decline – rezerviştii, la ei mă refer – pot să nu-şi decline calitatea de rezervist al SIE, pot să-şi decline orice calitate pe care şi-o aleg, dar niciodată legea nu le interzice să spună că au fost acoperiţi sau că au lucrat la SIE. Reţineţi, Legea 1 pe 1998, Legea după care funcţionează SIE nu interzice rezerviştilor să-şi asume faptul că au lucrat într-un serviciu de informaţii. Ce nu au voie să facă, nici rezerviştii, nici ofiţerii în activitate, nu au voie să divulge secrete ale activităţii din serviciu. Acest lucru le este interzis, aşa cum spunea domnul Meleşcanu, 30 de ani, 50 de ani, depinde de tipul de secretizare. De aceea îmi pare aproape că au dus, ce-i drept, conţinutul comunicatului până către ridicol, justificând hotărârea 223, spunând că 70 de foşti ofiţeri s-au autodivulgat, s-au… Era dreptul lor, ca rezervişti, să-şi treacă în CV dacă au fost ofiţeri ai SIE sau să nu-şi treacă. Ceea ce este interzis este să-şi povestească amintirile din timpul serviciului. Dar nu identitatea. Ce n-a făcut nimeni până acum, a făcut domnul Meleşcanu, împreună cu Victor-Viorel Ponta, care în 2013 au scos hotărârea de Guvern 223 prin care secretizează şi rezerviştii. Slavă-Domnului că au rămas femeile de serviciu să nu fie secretizate, la secret de stat. Din păcate, deşi legea spune că este interzis să se facă publice activităţile SIE, prin hotărârea 223 pe 2013, care a extins nivelul de secretizare şi la rezervişti se fac cunoscute public prin publicare în Monitorul Oficial un număr mare de activităţi ale SIE. Şi toate acestea se fac datorită jocului politic între domnul Meleşcanu şi domnul prim-ministru Victor Ponta, şi care au urmărit să creeze condiţii de secretizare a faptului că domnul Victor Ponta a fost în mod ilegal ofiţer al SIE, unde, vă repet, n-a fost decât un profitor, a participat la câteva seminarii pe care şi le-a trecut în CV ca fiind cursuri şi cu asta şi-a văzut de cariera politică, propulsat de dubla sa calitate, de procuror şi de ofiţer acoperit al SIE în perioada 1997-2001. Acum vreau să ştiţi că eu nu consider cel mai grav incident faptul că domnul Ponta a încălcat Constituţia. Cel mai grav incident este acela că un şef de serviciu a refuzat o informaţie şefului statului. Este un precedent că a refuzat o informaţie şefului statului. Este un precedent care nu trebuie tolerat. Dânsul s-a prevalat, printre altele, de povestea pe care v-o spuneam cu sursele, Articolul 10, 2 şi punctul c4 din hotărârea, celebră de acum, 223/2013. Or fi făcut-o, poate este scris şi prin regulamentele domniilor lor, dar nicio hotărâre de Guvern, niciun regulament nu poate fi mai puternic decât legea. Ei au adăugat în mod nepermis la lege şi au făcut acest lucru dintr-un interes politic.

Aş încheia făcând o precizare care aş dori să rămână: legea interzice divulgarea activităţilor SIE, legea interzice divulgarea personalului SIE, nu se referă la rezervişti. În ceea ce mă priveşte, aş vrea să încerc, sigur pentru cine are bunăvoinţă, să dau puţin timpul înapoi. Unii au spus preşedintele a ieşit cu acest subiect ca să-l lovească pe Victor Ponta, să câştige Elena Udrea. Este o minciună, fabulaţie. Mai mult decât atât, ai lui Victor Ponta spun: «nu, m-a lovit pentru că este în înţelegere cu Iohannis». Nu. Nimeni nu m-ar fi iertat dacă Victor Ponta ieşea sau iese preşedinte şi peste câţiva ani, în urma unui proces şi sunt convins că se vor deschide procese pe această temă, SIE ar fi obligat să dea informaţia oficială precum că în perioada 1997 – 2001 Victor Ponta a fost ofiţer al SIE. Ce s-ar întâmpla cu dânsul în funcţie? Unde ar fi România? Cum ar arăta România? Pentru că de un lucru sunt convins: este un secret pe care SIE nu-l poate ascunde la solicitarea instanţelor, pentru că s-au încălcat prea multe legi, inclusiv Constituţia României, cu racolarea lui Victor Ponta, ca ofiţer al SIE, în timp ce era şi procuror, interzis de Constituţie. Sunt convins că dacă un astfel de incident ar fi apărut în timpul mandatului domnului Ponta, să spunem, dacă ar câştiga alegerile, probabil că o ţară întreagă mi-ar fi spus că am fost în înţelegere cu domnul Ponta să nu divulgăm acest lucru. Iar eu vă spun că nu am avut, nu am nicio înţelegere cu nimeni, nici cu Ponta, nici cu Iohannis. Nu am astfel de înţelegeri pentru că nici să mă apropii de cel care reprezintă PNL, care a fost mână în mână la suspendările şi din 2007, şi din 2012, care a fost împotriva statului de drept, alături de PSD, nu pot să fiu partener. Şi un alt argument, că nu are nicio legătură cu campania, ceea ce am aflat legat de Victor Ponta şi de Meleşcanu este că am tras semnalul de alarnă cu luni de zile înainte. Nu am venit hodoronc-tronc acum. Am avertizat în mod repetat, ori de câte ori am avut o cazia, că printre cei care se prefigurează a fi candidaţi la vremea respectivă, unul a fost ofiţer acoperit. Eu sunt convins că dacă Victor Ponta nu ar fi fost în situaţia de a fi încălcat Constituţia ar fi recunoscut că a avut şi el o perioadă când a profitat de acest statut, de ofiţer SIE şi asta e, pe urmă a renunţat că şi-a dat seama că nu-i de el. Faptul că a încălcat Constituţia l-a împiedicat şi pe el, şi Serviciul, să intre, prin directorul Serviciului, să intre în acest joc în care se compromite SIE. A intrat într-un joc politic pentru acoperirea unei ilegalităţi, ceea ce legea condamnă. Deci, aduceţi-vă aminte că nu am inventat acest incident de campanie. Am făcut repetate apeluri ca el să fie rezolvat înainte de intrarea în campanie. Răspunsul a fost: minciună şi furtuni de minciună pe televiziuni. Imaginaţi-vă, vă rog, o hotărâre judecătorească după doi ani de mandat prin care SIE este obligat să… de informaţia, nu activitatea, şi vedeţi cum ar arăta preşedintele dumneavoastră pe plan internaţional într-o astfel de situaţie. De aceea am insistat întotdeauna că cel mai bun lucru este să recunoască. Legea nu secretizează ofiţeri în rezervă. Hotărârea de Guvern este una care extinde legea şi orice regulament intern or mai avea pe acolo sunt peste lege. Aşa că bine ar fi ca Victor Ponta să recunoască acest lucru, pentru că îi va lăsa mâinile libere de o minciună pe care a spus-o în tandemn cu alţii şi cu un întreg serviciu. Mai este un lucru pe care aş vrea să-l spun, pentru că am obligaţia să o spun. Dacă am fi avut un control parlamentar corect nu s-ar fi ajuns aici şi nu aş fi fost nevoit să fac aceste declaraţii publice. Din păcate, controlul parlamentar este foarte slab. Aş îndrăzni să spun că controlul pare a fi invers. Trebuie să înţelegeţi un lucru esenţial. În timpul meu s-a investit enorm în creşterea forţei Serviciilor de a-şi îndeplini misiunea, fie că e vorba de SRI, fie că e vorba de SIE. Soluţiile de control asupra Serviciilor sunt mult prea slabe faţă de forţa pe care serviciile o au. De aceea, poate imediat după alegeri, să se găsească o formulă prin care Serviciile să fie ceea ce trebuie să fie, instrumente pentru adoptarea deciziilor politice corecte, şi nu cumva să ajungem la situaţia în care serviciile ar putea controla, fie Guvern, fie vreo comisie parlamentară, fie mai ştiu eu ce. Este în firea, în sângele, în fibra oricărui serviciu să-şi extindă capacitatea de control de a influenţa cât mai mult. Este firea lor, nu ai cum să le faci. Uitaţi-vă şi în Statele Unite ce s-a întâmplat, uitaţi-vă şi în multe alte ţări unde s-au constatat abuzuri ale serviciilor. Eu nu spun, în afară de această implicare politică a Serviciului prin directorul Meleşcanu, în relaţia cu tata-socru şi cu premierul nu este neapărat un lucru despre care să spun că se repetă, deşi mai am o problemă, cu influenţă în decizia politică, legată de pensionarea serviciilor de informaţii, care a fost aşezată altfel decât cea a Ministerului Apărării şi a Ministerului de Interne, deşi în statutul lor scrie că au statutul militarilor din Ministerul Apărării. Deci, sunt două lucruri pe care le-am observat ca influenţe ale Serviciului de Informaţii Externe, prin directorul Serviciului, în decizia politică, deci hotărârea şi această lege legată de pensii, dar nu consider că suntem într-o situaţie critică din punct de vedere al implicării serviciilor. Însă, o spun public, Serviciile au devenit extrem de puternice şi performante şi tentaţia oricărui serviciu este să acapareze cât mai mult control şi cât mai multă influenţă. De aceea, va trebui ca imediat după alegerile prezidenţiale, să se gândească un sistem mult mai complex, mult mai adecvat capacităţii formidabile pe care o au cele două servicii, pentru ca ele să fie controlate. Acest lucru îl voi lăsa pe notiţă şi celui care va câştiga alegerile, pentru că ştiu unde au fost serviciile când am venit eu şi ştiu unde au ajuns acum şi din punct de vedere performanţe şi sunt extrem de performante serviciile, dar au în sânge să-şi extindă capacitatea de culegere de informaţii şi de influenţă. Este un semnal, nu de alarmă, ci un semnal legat de ce trebuie făcut. Misiunea mea a fost să le fac foarte puternice. Misiunea următorului este să le şi controleze, nu a următorului preşedinte, a următoarei legislaţii. Trebuie prevenită orice tentaţie au unui şef de Serviciu secret să intre în jocuri politice, pentru că el intră cu toată forţa Serviciului atunci când intră. Şi acest lucru nu trebuie să se repete. S-a întâmplat la hotărârea 223, s-a întâmplat la statutul ofiţerilor, care viza şi vârstele de pensionare, care au fost mult mai favorabile la serviciile secrete decât la Ministerul Apărării, tot prin iniţiativă legislativă, unde tata-socru a fost deplin implicat împreună cu domnul Meleşcanu. Dar, astea sunt lucruri care se vor putea discuta altădată.

Acum important este să înţelegeţi că a fost un incident inadmisibil între preşedintele României şi directorul Serviciului de Informaţii Externe şi că acest precedent nu poate fi tolerat să fie extins şi pentru următorul preşedinte. Vreau să ştiţi că m-am dus la Serviciul de Informaţii Externe după consumarea corespondenţei, care a durat câteva săptămâni, şi le-am spus, am spus în colegiul de conducere al serviciului, nu ştiu dacă toţi ştiau despre incident, am prezentat incidentul şi i-am asigurat, deci a fost onestitate totală din partea mea, i-am asigurat că la momentul pe care-l voi considera potrivit, îl voi face public, pentru că nu este de tolerat un asemenea incident, el nu trebuie să se repete. Sigur, poate fi un preşedinte abuziv care să ceară toată lista de acoperiţi. Atunci, şeful Serviciului trebuie să facă primul drum la Comisia de control a Serviciului să spună preşedintele mi-a cerut un lucru abuziv. Dar când eu întreb de Guvern, pentru că pentru Guvern am emis decrete, nu pentru altcineva, mi-am pus semnătura pe fiecare după votul Parlamentului, aici nu este de tolerat secretul pentru preşedinte. Acestea sunt cele ce am dorit să le clarific.

Vă asigur că nu mă sperie ameninţările. Am văzut că şi Meleşcanu şi mai foşti şefi de Servicii, preşedintele a încălcat legea. Nu am încălcat nicio lege şi cu atat mai puţin Constituţia României. Cei care au încălcat-o sunt alţii, pentru că serviciul a mers, după părerea mea ieri s-a implicat prin conţinutul comunicatului. Probabil că o anchetă a Parchetului va trebui făcută, a Parchetului Militar, pentru că şi în 1997 Constituţia interzicea procurorilor să aibă alte activităţi decât cele de învăţământ. Or, o încălcare de Constituţie în istoria unui Seviciu este inacceptabilă. Un serviciu, ca să ştiţi, că s-ar putea să vină, dar ei fac ilegalităţi, spionează. Da, ilegalităţile le pot face oriunde, numai în România nu. În ţara de origine serviciile secrete din toată lumea civilizată respectă legile şi Constituţia. Or, recrutarea unui procuror a fost o încălcare a Constituţiei, şi a legii, dar şi a Constituţiei. Eu vă mulţumesc mult! Vă doresc o seară plăcută!”.