În data de 3 noiembrie în anul 2013, într-o zi de duminică, omenirea a primit o veste ce a zguduit lumea picturii și a artei. Într-un apartament desuet din orașul german München au fost găsite peste 1500 de capodopere de artă semnate de pictori celebri, de la Picasso până la Monet. Articolul publicat în ziarul german Focus a incins internetul, devenind viral, și bineînțeles, a fost preluat, în scurt timp, de toată presa internațională.
Însă povestea începe într-o zi de toamnă din 2010 când un simplu control vamal feroviar la un tren ce se deplasa din Germania spre Elveția avea să se transforme intr-o descoperire impresionantă. Vameșilor le-a stârnit curiozitatea un bătrânel de 80 de ani, care nu a declarat un surplus de 1000 de euro fata de suma legală de tranzit de 8000 de euro. Dar vameșii au hotărât să efectueze o verificare minuțioasă, iar ceea ce au descoperit e demn de un scenariu de film cu spioni.
În primul rând, nu a fost găsită nicio informație la inspectoratul fiscal referitoare la venitul său sau sursa de venit, nu avea și nici nu a avut vreodată asigurare medicală, nu figura nici în baza de date a asigurărilor sociale, practic autoritățile nu dețineau informații clare despre acest personaj. Astfel, organele competente au obținut un mandat de cercetare a locuinței cu scopul de a identifica venitul nedeclarat. Într-un modest apartament a cărui chirie ajungea la 650 de euro, un preț mic pentru orașul München, printre conserve și lucruri în paragină, în debara a fost găsită o impresionantă colecție de picturi în număr de peste 1500. Picturi din secolele 19 și 20 semnate de pictori ca: Edgar Degas, Auguste Renoir, Henri Matisse, Pablo Picasso, Marc Chagall, Edward Munch, Otto Dix, Max Beckmann, Franz Marcau, au fost confiscate până la rezolvare acestui caz de către organele competente. Valoarea operelor identificate ajungea la 1 miliard de euro. În aceeași colecție au fost descoperite 300 de picturi care fac parte din ,,colecția de artă degenerativă”. O colecție organizată de Adolf Hitler pentru a ,,lumina” lumea referitor la picturile care în opinia lui influențau negativ și aveau un rol degenerativ asupra omenirii. Aceste picturi erau considerate pierdute.
Bătrânelul se numea Cornelius Gurlitt. Nu era un personaj faimos, în schimb tatăl său fusese o personalitate care a reușise să se remarce în lumea artei. Hildebrand Gurlitt a fost un critic de artă, un comerciant iscusit de picturi și director al Muzeului de Artă din orașul german Zwickau. El a fost concediat în urma presiunilor societății și a mediei pentru organizarea expozițiilor cu picturi moderne. Atunci, Hildebrand s-a mutat în Hanovra unde se ocupa cu comerțul de artă.
Însă cunoștințele sale au atras atenția rapid Reich-ului, care l-a solicitat să facă parte din comisia de vânzare a operelor confiscate considerate a fi degenerative. Pentru că era o muncă delicată, iar cunoștințele sale erau unice, a reușit să păstreze câteva din colecțiile ce urmau a fi comercializate peste hotare, astfel a apărut și mica colecție în apartamentul respectiv. În anul 1945, în urma interogării de către ofițerii americani, Gurlitt a declarat că toată colecția a fost distrusă în urma bombardării orașului Dresda. În anul 1965, în vârstă de 61 de ani, Hildebrand Gurlitt a murit într-un accident auto.
Ce a urmat?
S-a încercat identificarea proprietarilor acestor opere înainte de a fi confiscate, găsirea urmașilor direcți ai acestor proprietari și stabilirea legăturilor necesare. Un volum de muncă imens, anevoios și complicat, având în vedere că actele și documentele de proprietate necesare pentru demonstrarea proprietății au fost în mare parte distruse.
Totuși o parte din această colecție incredibilă i-a rămas lui Cornelius Gurlitt, în valoare de 846.000 de euro. Între timp bătrânul a murit în 2014.
Întrebarea care rămâne este dacă nu cumva mai sunt și alte colecții ascunse pe undeva?
Sursa: eustiu.com
