Timeline Roşia Montană

În cazul Roşia Montană, zis şi făcut au coincis extrem de rar în ultimii 18 ani. Au existat perioade în care s-a făcut foarte puţin şi rămân încă multe nespuse.

Cu puţine excepţii, politicienii şi-au schimbat discursul de-a lungul timpului. Puşi în poziţia de a lua o decizie definitivă, fie pentru demararea sau anularea proiectului, au evitat pe cât posibil să-şi asume riscul politic.

Prezentarea aceasta arată ce-au promis şi ce-au comis actorii principali şi cum am ajuns în stadiul de arrested development actual.

4 septembrie 1995: Gabriel Resources – licitație câștigată

Cu o zi înainte de apariţia anunţului oficial, Gabriel Resources NL câştigă licitaţia, conform documentaţiei întocmite la asocierea între companie şi Regia Autonomă a Cuprului Deva. În aceeaşi lună, cele două părţi încheie un acord iniţial pentru formarea Euro Gold Resources.

5 septembrie 1995: După o zi RACD solicită oferte

În ziarul Adevărul apare un anunţ prin care Regia Autonomă a Cuprului Deva solicită oferte pentru asocierea în vederea exploatării vechilor iazuri de decantare de la Roşia Montană şi Gurabarza – Brad.

octombrie 1996: Obiectul de activitate

Gabriel Resources Ltd (creată de Gabriel Resources NL) şi Regia Deva semnează un addendum la acord, pentru extinderea obiectului de activitate. Pe lângă iazurile de decantare, acum sunt vizate exploatările miniere Roşia Montană şi Brad. Se prevede, de asemenea, extinderea către alte perimetre, „după aprobarea legii minelor”.

aprilie 1997: Studiu

Mihail Ianas, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), trimite o adresă către Călin Popescu Tăriceanu, Ministrului Industriilor şi Comerţului, solicitând o investigaţie din partea „Direcţiei [ministrului] de control”, pentru a stabili cine a evaluat capitalul minei Roşia Montană şi a aprobat asocierea dintre Regia Deva şi Gabriel Resources Ltd. Listată recent la bursa din Vancouver, Canada, Gabriel Resources prezenta deja mina de la Roşia ca unul din activele cele mai importante.

iunie 1997: Asociere oficială

Cu acordul Ministrului Tăriceanu, RAC Deva şi Gabriel Resources se asociază oficial în Euro Gold Resources, unde Gabriel are iniţial 65% din capital.

martie 1998: Legea minelor

Parlamentul adoptă Legea minelor 61/1998.

decembrie 1998: Licenţă de exploatare

Pe baza Legii minelor, ANRM acordă Minvest Deva (fosta RAC Deva) licenţa de exploatare la Roşia Montană. Deşi Minvest este titular, licenţa recunoaşte asocierea dintre Minvest şi Gabriel Resources. Euro Gold este nominalizat ca „afiliat” şi are autorizaţia de a efectua „lucrări miniere” în perimetrul stabilit în anexe.

iunie 1999: Validarea licenţei

Se adoptă Hotărârea de Guvern 458/1999, care validează licenţa. Ea este semnată de Radu Vasile, în calitate de Prim Ministru, împreună cu Mihail Ianas de la ANRM, Radu Berceanu, Ministrul Industriei si Comerţului şi de Decebal Traian Remeş, Ministrul Finanţelor.

22 decembrie 1999: Schimbare

Mugur Isărescu devine Prim Ministru.

octombrie 2000: Transferul licenţei aprobat

ANRM aprobă transferul licenţei de exploatare de la Minvest către Roşia Montană Gold Corporation (fosta Euro Gold), prin Ordinul nr. 310/2000.

decembrie 2000: Schimbare

Adrian Năstase devine Prim Ministru.

iunie 2001: Exploatarea prin cianură

Roşia Montană Gold Corporation face publice rezultatele primului studiu de fezabilitate

10 decembrie 2002: Moțiune simplă a PRM contra exploatării

Camera Deputaţilor dezbate moţiunea simplă „Roşia Montană”, depusă de Partidul România Mare, care se opune proiectului. Liderul grupului PRM Lucian Augustin Bolcaş descrie afacerea RMGC ca una „oneroasă” care se face fără respectarea legislaţiei.

10 decembrie 2002: Împotriva moțiunii simple

Într-un discurs, Ministrul Industriei şi Resurselor explică: „problema nu e dacă trebuie sau nu să valorificăm aurul de la Roşia Montană, ci cum vom face acest lucru?” Adaugă și că „Utilizarea cianurilor în prepararea minereului auro-argentifer cu concentraţie scăzută în metal reprezintă singura metodă aplicată în întreaga lume” pentru exploatarea în condiţii rentabile.

10 decembrie 2002: PD împotriva moțiunii

Sassu declară că PD se opune moţiunii pentru că este bazată pe un impuls naţionalist. „În aceste condiţii, cu toate că există multe lucruri care, încă, sunt insuficient de clare […] mă refer la protecţia mediului (cu toate că, aşa cum rezultă din documentaţia de specialitate, măsurile luate sunt la nivelul maxim al standardelor mondiale); situaţia siturilor arheologice din zonă (cu toate că există o finanţare de peste 2 milioane de dolari, făcută de Firma Roşia Montană Gold Corporation S.A. pentru un proiect amplu de specialitate în zonă) sau la drepturile cetăţenilor din zona respectivă (cu toate că şi în acest domeniu există proiecte serioase susţinute financiar de firma respectivă) […] Partidul Democrat va vota împotriva moţiunii simple.”

10 decembrie 2002: PNL împotriva moțiunii

Deputatul Anton Marin afirma: „există constituită o comisie [n.a. sub-comisia pentru analizarea oportunităţii, din cadrul Comisiei de Industrie şi Servicii], care are tocmai rolul de a depista eventualele nereguli şi de a risipi îndoielile legate de punerea în practică a proiectului” şi că partidul aşteaptă „să se exprime în cunoştinţă de cauză”.

10 decembrie 2002: UDMR împotriva moțiunii

Antal Istvan explică: „noi propunem să lăsăm instituţiile abilitate ale statului … să-şi facă datoria … şi să acordăm o şansă, pentru experţii şi investitorii din ţară şi din străinătate, să demonstreze că au competenţa profesională şi simţul răspunderii să deruleze o investiţie de o asemenea anvergură.”

aprilie 2003: Comisie specială

La cererea Premierului Năstase, Parlamentul stabileşte o comisie specială privind proiectul de la Roşia, prezidată de Alexandru Sassu, care între timp devenise membru PSD.

iunie 2003: Concluziile comisiei

Raportul comisiei este publicat [n.a. astăzi nu poate fi găsit pe site-ul Camerei Deputaţilor]. Alexandru Sassu declară că „România urmează să obţină beneficii importante din aplicarea proiectului, valoarea acestora ridicându-se la 583 milioane de dolari.” Secretarul comisiei, deputatul PNL Gheorghe Flutur conchide că „potrivit reprezentanţilor instituţiilor abilitate de stat, nu au avut loc încălcări ale legii în procesul derulat până acum la Roşia Montană.“ Acesta adaugă însă și că scopul comisiei nu era de „a valida sau bloca începerea exploatării zăcământului auro-argentifer, ci pentru a constata modul cum au decurs etapele pregătitoare proiectului, cum a fost respectată legislaţia, cum s-au derulat negocierile cu populaţia etc.”

iulie 2003: Reacţii

Adrian Năstase afirmă că este „foarte neîncrezător” privind proiectul, adăugând că a văzut raportul şi nu i-a „plăcut deloc”.

15 ianuarie 2004: Certificat pentru exploatarea într-un sit protejat

Ministrul Culturii şi Cultelor Răzvan Theodorescu (PSD) aprobă emiterea unui certificat de descărcare de sarcină arheologică a masivului Cârnic, act necesar pentru exploatarea într-un sit protejat.

septembrie 2004: Împotriva proiectului

Adrian Năstase, candidat la preşedinţie, se exprimă împotriva proiectului: „Aurul ăsta va merge în alte părţi pentru că e vorba de investiţii pe care le vor face alţii şi nu vor lăsa aurul aici. Din contră, vor lua aurul şi vor lăsa cianura aici. Eu nu cred in proiectul acesta şi nu l-am susţinut, ca să fie foarte clar.”

octombrie 2004: Pentru proiect

Traian Băsescu, candidat din partea Alianţei Dreptate şi Adevăr (PNL şi PD), spune că susţine proiectul, cu anumite condiţii: „După informaţile pe care le am, Roşia Montană este o necesitate, prin valoarea proiectului şi a alternativelor de locuri de muncă create in zona. Cred că este un proiect bun, care ar putea sa mearga inainte.”

28 decembrie 2004: Împotriva proiectului

Liderul PNL Călin Popescu Tăriceanu devine Prim Ministru. Sulfina Barbu (PDL) este numită în fruntea Ministerului Mediului şi promite: „nu voi da niciun aviz ce poate afecta mediul … A trecut momentul când trebuia să închidem ochii doar pentru că veneau bani.”

17 ianuarie 2005: Ungaria contra proiectului

La o întrevedere cu omologul său maghiar, Premierul Tăriceanu îl asigură că va analiza cu toată atenţia proiectul de la Roşia. Ministrul Mediului din Ungaria Miklos Persanyi declară că se opune proiectului şi îi sugerează ministrului român Sulfina Barbu să ceară un studiu de evaluare de impact.

21 aprilie 2005: Avizul de mediu

RMGC solicită statului român avizul favorabil de mediu, cea mai importantă piesă necesară pentru începerea proiectului.

21 iulie 2005: Decizie

Curtea de Apel Alba Iulia susţine decizia Tribunalului Alba Iulia, care a respins descărcarea de sarcină a Masivului Cârnic emisă de Ministerului Culturii.

5 mai 2006: Dezbateri publice

Ministerul Mediului anunţă deschiderea dezbaterilor publice.

18 mai 2006: Primele date

Compania RMGC depune studiul de impact solicitat.

21 iulie 2007: Certificat urbanistic suspendat

Tribunalul Cluj suspendă certificatul urbanistic acordat RMGC de către Consiliul Judeţean Alba. Certificatul este un element esenţial pentru acordarea avizului favorabil în urma evaluării de impact de către Comitetul de Avizare Tehnică de la Ministerul Mediului.

august 2007: Nou certificat urbanistic depus

RMGC depune un nou certificat urbanistic la minister, dar asociaţiile Alburnus Maior şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu cer suspendarea procesului de evaluare pe motivul că noul certificat este şi el invalid.

12 septembrie 2007: Scrisoare deschisă

Preşedintele Camerei Deputaţilor Bogdan Olteanu (PNL) adresează o scrisoare deschisă Preşedintelui ANRM Bogdan Găbudeanu, cerându-i desecretizarea licenţei de exploatare.

13 septembrie 2007: Suspendare

Ministerul Mediului, condus de Korodi Attilla din aprilie, anunţă suspendarea procedurii de evaluare de impact, având în vedere că aceasta nu poate continua fără un certificat urbanistic valid.

ianuarie 2008: Anulare

Curtea de Apel Alba Iulia anulează planurile de urbanism zonale adoptate de autorităţile locale, care au desemnat Roşia Montană o zonă mono-industrială.

ianuarie 2008: Amânare

Preşedintele ANRM Bogdan Găbudeanu avertizează că „în acest an, autorităţile nu vor lua nici o decizie finală legată de proiectul de la Roşia Montană”, chiar dacă se va primi aviz favorabil de la Min. Mediului, fiind necesară şi reactualizarea licenţei.

6 februarie 2008: Proces

RMGC anunţă că a dat în judecată Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, pe ministrul Korodi Attila şi pe secretarul de stat Silviu Stoica pentru refuzul „nejustificat” de a emite aviz pentru barajele Corna şi Cetate, parte a proiectului. “Nu mă surprinde deloc decizia RMGC. Pentru a-şi atinge scopurile, această companie a recurs şi la presiuni mediatice şi la afirmaţii pe care nu am auzit să şi le fi permis în Canada, de exemplu”, răspunde Korodi. Organizaţiile Greenpeace, Alburnus Maior şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu anunţă susţinerea legală faţă de părţile învinuite.

22 decembrie 2008: Schimbare

Emil Boc este numit Prim Ministru.

iulie 2009: Verdict

Curtea de Apel Bucureşti respinge acţiunea RMGC faţă de Ministerul Mediului.

decembrie 2009: Contra

Candidatul PSD Mircea Geoană declară: „Până nu voi fi convins că acest proiect nu dăunează mediului înconjurător şi lucrurilor care reprezintă valorile dezvoltării durabile, voi fi împotriva acestui proiect.”

3 decembrie 2009: Indecizie

Într-o dezbatere televizată pentru alegerile prezidenţiale, Preşedintele Băsescu afirmă că este „prudent” înainte de a spune da proiectului. „Personal, voi fi susţinătorul soluţiei recomandate de specialişti. Nu voi influenţa politic nici o decizie. Dar repet: în principiu, cred că ar trebui să valorificăm resursa pe care o avem, dacă aceasta nu creează daune siturilor arheologice şi mediului ambiant, care să nu mai poată fi recuperate.”

18 decembrie 2009: Pentru proiect

Adriean Videanu (PDL), Ministru Interimar al Economiei, anunţă că va include proiectul RMGC în programul de guvernare al cabinetului Boc II. „Vreau pornirea acestui acestui proiect cât mai curând posibil”, spune Videanu.

23 decembrie 2009: Contra

Borbely Laszlo devine Ministrul Mediului în Guvernul Boc II. La audierile în faţa parlamentului, acesta asigură: „până când nu avem garanţii de 101%, până atunci poziţia mea e fermă: această investiţie nu trebuie pornită.” Kelemen Hunor, noul ministru al culturii, declară în cadrul aceloraşi audieri: „Sunt convins că, fără o cercetare prealabilă, fără o cercetare foarte atentă nu se poate trece la următoarea fază.”

26 ianuarie 2010: Dispute

Europarlamentarul Adina Vălean, vicepreşedinte al grupului ALDE (şi membru PNL), organizează la Bruxelles, împreună cu Roşia Montană Gold Corporation, seminarul „A face din Europa un lider în exploatarea minieră sustenabilă şi responsabilă”. Vălean afirmă printre altele că proiectul minier este vechi, dar totodată „cel mai nou pentru că, aşa cum arată experţii, respectă standardele înalte de tehnologie şi de mediu.” Reprezentanţi ai ONG-urilor şi alţi politicieni, printre care Renate Weber (ALDE, PNL), o acuză pe Vălean de favorizarea susţinătorilor proiectului în elaborarea listei de invitaţi şi a participanţilor cărora li s-a dat cuvântul. Daciana Sârbu (S&D, PSD) reacţionează: „Cum e posibil ca, in 2009, o exploatare miniera cu cianuri sa fie auto-intitulata ’minerit responsabil’?”

27 ianuarie 2010: Contra

Într-un comunicat de presă, PNL declară că s-au opus mereu proiectului: „Reamintim că acest proiect a fost blocat [în perioada guvernării Tăriceanu], pe considerentul unui raport costuri-beneficii net defavorabil societăţii româneşti.”

5 mai 2010: Noi avize

Ministrul Borbely anunţă reluarea procedurii de avizare de impact a proiectului de către Ministerul Mediului, pentru că RMGC a obţinut un nou certificat de urbanism.

5 mai 2010: Contra

În acelaşi timp, Parlamentul European adoptă o rezoluţie recomandând interzicerea mineritului cu cianură în Uniunea Europeană. Printre iniţiatorii moţiunii s-au numărat Daciana Sârbu (S&D şi PSD) şi Renate Weber (ALDE şi PNL).

14 iulie 2011: Pentru proiect

Cu aprobarea Ministerului Culturii, DJ pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba emite un nou certificat de descărcare de sarcină arheologică a Masivului Cârnic. Comunicatul Ministerului descrie acţiunea ca “primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană”. Criticilor din societatea civilă, Ministrul Culturii Kelemen Hunor răspunde că încearcă să salveze „cât se poate salva”. Hunor adăugă: „… eu am căutat o poziţie pro-activă şi o soluţie în cazul în care se merge mai departe cu celelalte avize şi bineînţeles, hotărârea de Guvern va fi favorabilă începerii mineritului.”

2 august 2011: Contra

Premierul Emil Boc afirmă că nu este „un fan” al proiectului de la Roşia, explicând că “sunt două observaţii majore: una ce ţine de mediu, şi aştept ca specialiştii naţionali şi internaţionali să se pronunţe, şi, în al doilea rând beneficiul pentru statul român. Cred că actuala formă a contractului nu este cea mai favorabilă pentru statul român.”

18 august 2011: Pentru proiect

Preşedintele Traian Băsescu îşi exprimă explicit sprijinul pentru exploatare, declarând că proiectul „trebuie făcut” „cu condiţia să fie renegociată partajarea beneficiilor” şi că guvernul ar trebui să „aibă curajul” să-şi asume iniţiativa.

29 august 2011: Dispute USL – Basescu

Liderii USL Victor Ponta şi Crin Antonescu critică luarea de poziţie a preşedintelui, iar Ponta îl acuză că a beneficiat de fonduri din partea RMGC, inclusiv în timpul campaniei electorale din 2004. Argumentele prezentate de Traian Băsescu sunt „pentru proşti”, declară Victor Ponta. „Argumentele sunt ridicole, cum trebuie să ducem aurul la Banca Naţională, deşi guvernatorul spune că nu trebuie”, continuă Ponta.

6 septembrie 2011: Promisiuni

PSD şi PNL lansează „Viziunea USL privind mediul: România 2020. Dezvoltare durabilă. Respect pentru mediu.” Prezentarea include „măsuri obligatorii” pentru cazul Roşia: desecretizarea contractului; evaluări cost-beneficiu independente; identificarea celor mai potrivite tehnologii pentru exploatare, cu luarea în considerare a rezoluţiei PE anti-cianuri; respectarea dreptului la proprietate – susţinerea de amendamente la legea minelor pentru ca aceasta să nu se aplice la Roşia Montană.

6 septembrie 2011: Negocieri

Ministrul Mediului L. Borbely declară că încă negociază cu RMGC pentru reducerea concentraţiei de cianură utilizată. El subliniază că va înainta avizul de mediu când este „convins 100% că nu va polua această investiţie”, amintind riscurile în cazul deversării apelor uzate.

7 octombrie 2011: Ministerul Economiei – pro exploatare

Secretarul de Stat în Ministerul Economiei, Claudiu Stafie, declară că „Ministerul Economiei doreşte exploatarea la Roşia Montană. RMGC trebuie să îşi ia autorizaţia de mediu, problema este acum la Ministerul Mediului. Apoi vom vedea exploatarea în sine.”

1 martie 2012: Promisiuni

Victor Ponta promite că va anula orice autorizaţie de funcţionare acordată minei de la Roşia Montană de către guvernul Boc: „Voi reveni asupra unei asemenea decizii, cu siguranţă.” El asigură că va susţine în continuare amendamente la orice legislaţie care ar permite exproprierea cetăţenilor de către companii private de minerit, amendamente care să nu permită acestor legi să se aplice „pentru exploatările care utilizează cianura”.

7 mai 2012: Schimbare de guvern

Victor Ponta devine Prim Ministru. Programul guvernului include „reanalizarea” cazului Roşia Montană. Ponta declară că cele 3 condiţii necesare pentru demararea proiectului sunt: garanţii privind protecţia mediului, renegocierea participaţiei statului român în cadrul RMGC şi eliminarea lobby-ului în decizia politică.

15 mai 2012: Tergiversări

Invocând vizita unor reprezentanţi ai Comisiei Europene, Ministrul Mediului Rovana Plumb amână convocarea Comitetul de Analiză Tehnică. Subiectul pe masa CAT ar fi fost o analiză juridică referitoare la oprirea procesului de evaluare de impact. Iniţial, Plumb motivează că nu a primit auditul care ar fi stabilit că evaluarea de impact trebuie sistată pentru că planurile urbanistice au fost anulate. Fostul ministru Korodi Attilla o contrazice, afirmând că i l-a predat.

1 iunie 2012: Guvernul – pentru începerea proiectului în 2012

Întrebat despre exploatare într-o vizită în judeţul Alba, Ministrul Economiei Daniel Chiţoiu spune că este „convins că acest proiect va demara în acest an”. Pe locuitorii din Roşia Montană, Chiţoiu îi asigură că „prezenţa [sa] aici este o garanţie că mineritul în această zonă se va dezvolta. Noi ne-am propus ca până la sfârşitul acestui an să luăm o decizie politică.”

5 iunie 2012: Dezminţire

Victor Ponta dezminte afirmaţiile Ministrului Chiţoiu, explicând că acesta a vrut să spună că proiectul nu începe în anul 2012.

8 iunie 2012: Amânare

Premierul declară că nu va fi luată nicio decizie privind Roşia înainte de alegerile parlamentare.

21 iunie 2012: Desecretizare?

Rovana Plumb anunţă că guvernul va solicita desecretizarea licenţei de exploatare, dar că acest lucru depinde de RMGC, licenţa fiind inclusă în contractul de asociere între Minvest şi Gabriel Resources.

9 decembrie 2012: Pentru exploatare

Odată cu alegerile parlamentare, se organizează un referendum asupra proiectului de la Roşia Montană în 35 de localităţi din judeţul Alba. Prezenţa la vot este de 43%, 62% din alegători votând pentru exploatare.

25 ianuarie 2013: Schimbări

Ponta anunţă că proiectul Roşia Montană va fi inclus în portofoliul lui Dan Şova, Ministrul Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine şi că negocierile cu RMGC vor începe în curând. Ministrul Economiei V. Vosganian (PNL) declară că avansarea proiectului depinde în continuare de avizul de la Ministerul Mediului, în vreme ce Rovana Plumb afirmă că aprobarea proiectului ţine de decizia întregului guvern, bazată „în mod imperativ” pe respectarea normelor de mediu.

10 martie 2013: Pentru proiect

Vasile Blaga, candidat la şefia PDL, îndeamnă la o decizie favorabilă proiectului într-o vizită la Alba Iulia: „Să avem curaj să nu ne mai luăm după 7-8 ONG-uri şi nu mai ştiu după cine şi să reindustrializăm România.”

26 aprilie 2013: Semnale în presă

Presa dezvăluie că pachetul de 19% de acţiuni din RMGC ce aparţineau Minvest Deva va fi preluat de o nouă companie cu capital de stat, Minvest Roşia Montană. Astfel, gestionarea acţiunilor RMGC va fi separată de restul activităţilor Minvest Deva. Noua companie va funcţiona în subordinea Ministrului Dan Şova, iar profitul generat se va direcţiona direct către bugetul de stat.

12 iulie 2013: Standarde noi

Guvernul lansează Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă, în care Roşia apare ca „proiect de exploatare cu standarde noi de mediu”. Premierul declară că negocierile cu RMGC se vor încheia până în septembrie. „Vrem să avansăm cu deblocarea acestui proiect, dar decizia va aparţine Parlamentului”.

27 august 2013: Noul proiect de lege

Guvernul adoptă un proiect de lege pentru exploatarea la Roşia Montană. Proiectul e încadrat ca fiind de utilitate publică şi interes naţional. Constituţia prevede că „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.” Conform proiectului, participaţia statului român ar creşte la 25% şi redevenţa minieră către stat la 6%, cu condiţia ca legea şi toate avizele necesare să fie adoptate fără mari întârzieri.

30 august 2013: Apelul

La o reuniune a grupului parlamentar PSD, Victor Ponta declară: „O să rog liderii de grup să nu avem o decizie a grupului. Realmente fiecare va vota după propria conştiinţă, cum crede că e mai bine pentru alegătorii săi. […]E un proiect extrem de controversat, nici eu nu sunt convins de el, mă refer la Roşia Montană.”

31 august 2013: Împotriva proiectului

Premierul Ponta spune că votul său „de deputat” va fi împotriva proiectului.

1 septembrie 2013: Încep protestele

Mii de protestatari împotriva exploatării de la Roşia se adună la Bucureşti, în Piaţa Universităţii, şi în alte mari oraşe din ţară.

2 septembrie 2013: Nou referendum?

Băsescu afirmă că este „în continuare partizan al mineritului” dar că nu exclude posibilitatea unui referendum: „Dacă dezbaterile vor continua şi nu găsim un mod de a face proiectul acceptabil pentru toată societatea, îl decidem democratic prin referendum.” Ponta declară că este de acord cu un referendum.

3 septembrie 2013: Neutru şi fără referendum

Preşedintele se declară neutru şi renunţă la ideea referendumului: „Consider că dezbaterea în Parlament este cel mai potrivit lucru. Nu voi lua o măsură care să împiedice sau să facă inutilă dezbaterea în Parlament.”

3 septembrie 2013: Nereguli

Varujan Vosganian spune că legea nu are avizul Ministerului Economiei şi că votul său în Parlament va depinde de „garanţiile de mediu”, acuzând „mari rezerve” faţă de proiect.

4 septembrie 2013: Aviz negativ

Presa dezvăluie informaţii conform cărora Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ legii pe 13 august. Documentele publicate acuză legea de restrângerea drepturilor cetăţenilor fără justificare, ambiguităţi în formulare şi vicii de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte exproprierea locuitorilor sau extinderea perimetrului de exploatare.

6 septembrie 2013: În aşteptare

Rovana Plumb afirmă că Ministerul Mediului se va pronunţa asupra avizului în funcţie de votul Parlamentului.

8 septembrie 2013: Proteste

Zeci de mii de oameni ies în stradă în Bucureşti şi restul ţării.

9 septembrie 2013: Contra exploatare

Crin Antonescu declară că proiectul trebuie respins de către Parlament, în principal pentru că „produce o semnificativă scindare în societatea românească”. Ponta afirmă şi el că proiectul va fi respins prin procedură de urgenţă „Şi cu asta, basta!”

10 septembrie 2013: Confirmări

Rovana Plumb declară că nu există nicio tehnologie pentru Roşia Montană care să nu includă utilizarea cianurii şi că nu există pericolul infiltrării în rocă. Premierul anunţă că Ministrul Şova va publica întregul dosar şi că statul român este ameninţat cu despăgubiri de către RMGC. Proiectul primeşte aviz negativ unanim de la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat.

11 septembrie 2013: Dezvăluiri parţiale

Documentele promise apar pe site-ul Ministerului Economiei – cu excepţia acordului între Gabriel Resources şi RAC Deva din 1995. Premierul Victor Ponta insistă asupra unei dezbateri a proiectului în Parlament.

12 septembrie 2013: Noua Comisie Specială

Potrivit lui Crin Antonescu, USL hotărăşte să urmeze preferinţa lui Victor Ponta, retragerea procedurii de urgenţă din Parlament şi constituirea unei comisii speciale.

15 septembrie 2013: Protestele minerilor

Premierul se deplasează la Roşia Montană şi discută cu 22 de mineri închişi în subteran. În Bucureşti, peste 15 000 de persoane protestează împotriva proiectului, la sfârşitul a două săptămâni de manifestaţii.

16 septembrie 2013: Lămuriri

Într-o apariţie la TVR1, Ponta vorbeşte despre Roşia Montană. El invocă posibile daune pe care statul ar trebui să le plătească RMGC în cazul anulării proiectului, menţionând importanţa unei rezerve de aur a statului. Întrebat dacă e posibil ca RMGC să fi cumpărat politicieni, acesta răspunde „Probabil că da”. Despre opoziţia faţă de proiect, premierul spune: „Eu cred că cei mai mulţi, majoritatea covârşitoare a celor care sunt împotriva proiectului Roşia Montană, o fac din convingere […] În acelaşi timp există şi deţin ca prim-ministru, cum deţin şi alţii, şi … interese care s-au pliat acestui sentiment, de la structurile specializate ale acestui stat despre interese împotriva dezvoltării proiectelor economice în România, despre finanţări care există pentru diverse manifestări.”

17 septembrie 2013: Înfiinţarea Comisiei Speciale

Plenul Parlamentului votează constituirea comisiei speciale. PDL refuză să participe la comisie: „Partidul Democrat Liberal nu doreşte să fie părtaş la procedurile ilegale propuse de USL, de a trimite Parlamentului României spre soluţionare probleme care ţin exclusiv de competenţa Guvernului României.”

20 septembrie 2013: PNL împotriva proiectului

Crin Antonescu anunţă că PNL va vota împotriva proiectului în Parlament.

21 septembrie 2013: Deplasare în zonă

Preşedintele Camerei Deputaţilor V. Zgonea (PSD) se întâlneşte cu autorităţile în Judeţul Alba şi la Roşia Montană. El a amintit în declaraţiile oficiale că autorităţile susţin proiectul, datorită fondurilor pe care le-ar genera pentru bugetele locale şi a sublinat că PSD şi PNL au o responsabilitate „împreună pentru a aduce România acolo unde merită să fie”.

23 septembrie 2013: Protecţia mediului

Premierul explică în cadrul unei apariţii televizate că este importantă utilizarea resurselor naturale şi că „aurul se exploatează cu cianură, nu există altă tehnologie care să scoată acest cuvânt odios, că până la urmă cuvântul este problema.” Referitor la protecţia mediului, Ponta afirmă: „în momentul în care aceste reguli sunt respectate, atunci aprobăm exploatările. Nu facem cele mai înalte standarde de mediu şi după aia oricum nu acceptăm.”

24 septembrie 2013: Alte detalii

Preşedintele UDMR, şi fostul ministru al culturii Kelemen Hunor, declară că nu a fost posibilă promovarea siturilor de la Roşia Montană pentru includerea în patrimoniul UNESCO din cauza opoziţiei autorităţilor locale şi că „în anul 2010 am fost primii [n.a. Ministerul] care am spus că trebuie să mergem cu patrimoniul de la Roşia Montană la UNESCO, dar nu s-a putut.” Referitor la certificatul de descărcare de sarcină arheologică a Masivului Cârnic, el adaugă că decizia a aparţinut tot autorităţilor locale, pe baza raportului Comisiei Naţionale de Arheologice: „Comisia a dat aviz favorabil, în unanimitate, pentru descărcarea de sarcină istorică a Masivului Cârnic, iar după vot, semnarea descărcării a fost dată de Direcţia Judeţeană de Cultură Alba, nu de mine, pentru că eu, ca ministru, nu puteam din punct de vedere legal.”

24 septembrie 2013: Interese

Şeful Comisiei SIE din Parlament, Deputatul PSD Mihăiţă Calimente declară că afaceristul George Soros are interesul de a vedea respingerea proiectului de la Roşia şi că ONG-urile finanţate de Soros şi-au însuşit opinia sa: „Având aceste informaţii, reprezintă un pericol pentru siguranţa naţională faptul că un privat din exterior poate determina anumite acţiuni de stradă în România împotriva unui proiect pe care Guvernul intenţionează să-l semneze?”

25 septembrie 2013: Critică

Într-o discuţie cu agenţia de presă Reuters, Premierul Ponta apreciază că respingerea proiectului în parlament „nu va fi o mare problemă (din punct de vedere economic), dar dacă România oferă mesajul că suntem împotriva investitorilor străini, împotriva exploatării potenţialului nostru, acest lucru ar fi o catastrofă.” Ulterior, Premierul acuză agenţia că a dat „un titlu tâmpit”, care nu reflectă conţinutul citatelor din articolul publicat.

26 septembrie 2013: Proiect ilegal

Fostul ministru al mediului Sulfina Barbu spune că proiectul de lege pentru exploatarea de la Roşia încalcă atât Constituţia, cât şi „alte şapte legi”.

29 septembrie 2013: Proteste curate vs. Proteste fabricate

Preşedintele Traian Băsescu descrie protestele de la Bucureşti ca fiind „curate”, cel de la Roşia Montană – favorabil exploatării – fiind „fabricat”.

1 octombrie 2013: Aviz favorabil

Ministrul Delegat pentru Buget Liviu Voinea afirmă că atât cabinetul sau cât şi Ministerul Finanţelor Publice condus de Vicepremierul Daniel Chiţoiu au avizat favorabil proiectul de lege. Voinea adaugă că exploatarea ar ajuta la „consolidarea fiscală”.

3 octombrie 2013: Declarații

Răzvan Theodorescu, ministru al culturii în guvernul Năstase – şi primul care a susţinut descărcarea de sarcină arheologică a Masivulu Cârnic – ia în derâdere ideea de a include Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, catalogând-o drept „una dintre cele mai mari prostii”. „Râdeţi şi mergeţi mai departe” îi încureajează pe membrii Comisiei Speciale.

5 octombrie 2013: Incertitudine

Victor Ponta preconizează că „dacă se râmâne într-un vot politic, [legea] nu va trece”. Acesta a adăugat că „Planul B” va fi de a explica investitorilor străini că „acesta a fost un proiect respins pe un criteriu politic, dar că România rămâne o ţară deschisă investiţiilor şi afacerilor.” „În schimb,” „nu ştiu de unde o să iau bani pentru ecologizarea zonei care este afectată chiar acum, pentru că toată lumea se referă la ce ar putea să fie acolo, dar nimeni nu vorbeşte despre ce există deja acolo, ca probleme de mediu.”

6 octombrie 2013: Împotriva proiectului

Kelemen Hunor anunţă că UDMR va vota împotriva legii: „În întregime, proiectul este anticonstituţional … În primul rând, nu e nevoie de o lege pentru o astfel de exploatare minieră. Nu ai dreptul constituţional să dai o lege dedicată unei singure firme.

6 octombrie 2013: Propunere

Crin Antonescu propune, în cazul respingerii proiectului în Parlament, adoptarea un pact al partidelor politice cu privire la standardele etice şi de mediu în industria extractivă şi exploatarea resurselor în general: „chiar dacă noi votăm împotriva acestui proiect, nu respingem deloc ideea, nu avem o poziţie închisă sau refractară la ideea exploatării rezonabile şi convenabile a unor resurse”.

Articol publicat de Raluca Toma pe www.openpolitics.ro