Sorina Matei lansează, pe Facebook, o teorie bombă despre planurile ascunse ale lui Ghiţă şi Dragnea, de care vor beneficia toţi inculpaţii pentru corupţie.
„Marele plan al lui Ghiţă/Dragnea/inculpaţii pentru corupţie a intrat următoarea etapă: tunurile pe DNA. Vulnerabilitatea DNA: procurorul Mircea Negulescu cu apucături de interlop care se mândreşte că “a arestat jumătate de ţară”
După întâlnirea cu Liviu Dragnea cu o zi înainte să dispară, după atacarea SRI/îngroparea inamicilor, după asaltul legislativ şi controversele legate şi susţinute în legătură cu dezincriminări de infracţiuni şi legate de abuzul în serviciu, Sebastian Ghiţă, sprijinit subteran de mulţi dintre inculpaţii pentru corupţie şi de actuala putere, s-a decis: merge mai departe. Aşa cum am bănuit, controversele intense legate de incriminări/dezincriminări de fapte penale, întreţinute de politicieni, inculpaţi şi prieteni de-ai săi l-au determinat să considere că acum este momentul să pună tunurile pe DNA.
Bineînţeles, Sebastian Ghiţă a scos la lumină acum restul înregistrărilor- bruturile cu procurori DNA- din care difuzase fragmente în Decembrie 2016, înregistrări de care nu-şi mai aminteau acum 5 zile nici el şi nici interpuşii/solii săi televizaţi care aveau bruşte căderi de memorie, totul până în seara zilei de 14 Februarie 2017, când înregistrările au aterizat fix în emisie. Se vede treaba, încă o dată, că mereu minciuna are picioare scurte.
În alt plan, înregistrările difuzate de Sebastian Ghiţă arată iar, dacă mai era nevoie, comportamentul incalificabil al aceluiaşi procuror DNA, Mircea Negulescu, un magistrat care stă la taclale ore-n şir cu rudele inculpaţilor pentru şantaj şi ultraj, reţinuţi şi arestaţi la domiciliu pe care chiar el susţine că-i “protejează”, le dă consultanţă juridică la telefon, acestea îl înregistrează şi-l dau în vileag în timp ce magistratul vorbeşte despre instrumentări şi măsuri de supraveghere din alte dosare penale ale altor structuri de parchet din Prahova, devoalează martori cu identitatea protejată din alte speţe penale, vorbeşte de procurori de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti care “nu dau soluţii moca”, despre şeful Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, despre “zdrenţe ordinare” în categoria cărora intră inclusiv Procurorul General al României, despre “nenorociţi”, “papagali”, “ordinari”, “bolnavi”, “nebuni”, “procurori jegoşi”, despre decizii “criminale”, despre soluţii “care se dau pe bani”, “ştreanguri de gât” şi se mândreşte că “a arestat jumătate de ţară”. Nici nu vreau să-mi închipui ce gândeşte un asemenea om plătit din bani publici să respecte şi să apere legea despre restul inculapţilor din anchetele pe care le-a instrumentat. Oricum, vedem că în aceşti termeni “onoranţi” se defineşte tot universul din mintea procurorului DNA Mircea Negulescu.
Este gândirea lui Mircea Negulescu, supranumit “Portocală”, chintesenţa DNA? Onorează, reprezintă el lupta anticorupţie? Ce spune chiar Negulescu despre el arată un mod de lucru? La întrebările acestea, bineînţeles, trebuie să răspundă DNA.
Personal cred că această conduită a procurorului DNA Mircea Negulescu nu are legătură nici cu anchetele independente, obiective, este inacceptabilă pentru un magistrat, este ruşinoasă pentru un om al legii care ajunge să fie înregistrat şi devoalat prin fapte ce nu au legătură cu respectarea legii chiar de către inculpaţi şi rudele lor, şi-l plasează pe procurorul DNA fix în rândul inculpaţilor pe care avea datoria să-i ancheteze.
Ca atare, conducerea DNA trebuie să nu se mai comporte ca şi cum nimic nu s-a întâmplat şi să ia o măsură rapidă în privinţa procurorului DNA, Mircea Negulescu de la DNA Ploieşti care a ajuns să facă de ruşine meseria de apărător al legii. Apucăturile, năravurile, limbajul şi gândirea de interlop a acestui personaj, exploatate de alţi inculpaţi pentru corupţie ca Sebastian Ghiţă, toate au devenit o adevărată vulnerabilitate pentru DNA- principala structură românească anticorupţie, a ajuns să facă de râs toată magistratura, toţi procurorii oneşti din DNA şi parchete şi şubrezeşte încrederea oamenilor cinstiţi în structurile anticorupţie. O înţeleaptă vorbă românească spune aşa: “Boală lungă, moarte sigură”.
În ce-l priveşte pe procurorul DNA, Mircea Negulescu, care-şi descrie propriile fapte şi gânduri ce au depăşit demult graniţa legii, poate de acum înainte chiar să parcurgă amănunţit, departe de toate dosarele penale şi foarte departe de magistratură, romanele lui Franz Kafka pe care le invoca şi despre care evident nu ştia nimic. Poate lăsa deoparte “jegurile”, “zdrenţele” normale şi “ordinare”, “vagabonzii”, “nenorociţii”, “papagalii”, “ordinarii”, “bolnavii”, “nebunii”, “jegoşii”, “ştreangurile de gât”, mândria că “a arestat jumătate de ţară” şi“Românica”, şi poate începe atent să citească “Procesul”, terminând, de exemplu, cu “Verdictul”. Pentru cunoştinţa sa academică bogată, tot de Franz Kafka.
Cât despre planul diabolic, aşa cum am spus, Dragnea şi ceilalţi inculpaţi pentru corupţie au fost cu susţinerea afişată sau subterană şi măsurile legislative, iar Ghiţă a fost killerul, toţi, în acest moment, prin folosirea vulnerabilităţii Negulescu şi băgând în ventilator înregistrările, ţin să inverseze planurile şi vor să arate că ei sunt victime şi că tot ei sunt cei care demască în România „adevărata corupţie”. Şi, bineînţeles, nu uităm de Sebastian Ghiţă. Este în continuare un fugar care s-a sustras urmăririi penale şi pe care nu-l caută nimeni, este inculpat în dosare de corupţie, este trimis în judecată în două dosare şi trebuie judecat de către magistraţi pentru absolut tot ce a săvârşit. Iar autorităţile statului plătite din bani publici au datoria să-l prindă. Pentru că speţa Sebastian Ghiţă, chiar dacă nu se recunoaşte, este de siguranţă naţională.”
