Teorie BOMBĂ | Cheia excluderii Principelui Nicolae din Casa Regală: O FEMEIE?

O știre stupefiantă aproape a îngropat, azi, revenirea premierului Ponta în prim plan, după absența din ultima perioadă: e vorba de misterioasa excludere a principelui Nicolae din Casa Regală. Eliminarea aproape brutală a celui mai ”cool” os domnesc prinde opinia publică pe picior greșit, cu atît mai mult cu cît nu s-au oferit explicații plauzibile acestei decizii.

“În ziua de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de «Principe al României» şi calificativul de «Alteţă Regală». De asemenea, Regele a exclus pe Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României. Aceste hotărâri au intrat în vigoare în aceeaşi zi”, se precizează într-un comunicat al Biroului de Presă al Regelui Mihai, remis azi Mediafax.

În comunicat se specifică faptul că “Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei”.
“Majestatea Sa a afirmat că Familia Regală şi societatea românească din acele vremuri vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect şi mereu cu gândul la ceilalţi”, se susţine în comunicat.
“Păstrând aceeaşi afecţiune nepotului său”, Regele Mihai “nădăjduieşte că Nicolae va găsi, în anii viitori, un fel potrivit de a-şi servi idealurile şi de a folosi calităţile cu care Dumnezeu l-a înzestrat”, se mai spune în comunicat.
Nicholas Medforth-Mills (“principele Nicolae al României”) este fiul principesei Elena a României şi a primit titlul princiar la 1 aprilie 2010, find al treilea în ordinea de succesiune dinastică.

La scurt timp după lapidarul comunicat, un consilier al Casei Regale, Ion Luca Vlad, a furnizat ceva mai multe informații presei, spunînd că retragerea titlului principelui Nicolae nu este o pedeapsă, ci a fost o decizie a regelui pentru viitor, după ce acesta a observat comportamentul nepotului său în public şi în privat, decizia fiind luată în asentiment.

“Sigur că va fi mai greu să ne obişnuim, acum sunt primul care o spun că prezenţa sa în România a fost una majoritar benefică şi el este de părere că a învăţat foarte multe din România, că a avut o experienţă extraordinară şi care este unică în viaţa cred că a milioane de oameni, deci nu există nimic şi niciun motiv pentru care pleacă din România din cauza României, din contră e ceva ce pe undeva rămâne numai cu amintiri frumoase”, a spus consilierul.

La întrebările jurnaliştilor, el a mai răspuns că nu crede că nepotului regelui “i se reproşează nimic pentru trecut, ci este pur şi simplu pregătire pentru viitor pentru ca amebele părţi, dinastia, naţiunea cu simbolurile ei să meargă înainte, iar el ca persoană privată să meargă şi el înainte fără să fie supus la restricţii, inclusiv de natura modestiei”.

“Adică atunci când eşti în public trebuie să ai o anumită atitudine, trebuie să te supui unor privaţiuni, dacă tu le faci, dar în spiritul tău nu eşti fericit cu ele, aceste lucruri nu pot rezista prea mult şi în mod preventiv trebuie să faci un pas. (…) Ceea ce vreau neapărat să transmit este că nu trebuie să începem să căutăm prin coşurile de gunoi pentru că nu vom găsi nimic. Nu este, cum am mai fost întrebat, nu vom avea o ştire de scandal poimâine, nu este cazul. Aici există o strictă decizie pentru viitor şi repet o decizie în asentiment, nu este o pedeapsă. Să fim foarte clari, e o schimbare a paradigmei. Dacă până acum se aştepta să se întâmple ceva şi după aceea se retrăgea titlul, acum nu s-a întâmplat ceva şi sperăm să nu se întâmple nici în viitor, ci am ajuns la o asemenea formulă pentru a garanta că viitorul va fi unul frumos pentru ambele părţi”, a completat Vlad.

Să o luăm metodic.

Din capul locului, trebuie punctat: Casa Regală a României are o mare problemă de imagine.
E adevărat, prestația clasei politice de după 1989 a reușit să ridice, indirect, cota fostului suveran, mult mai bine văzut azi de români decît în urmă cu un sfert de secol. Din păcate, însă, dincolo de acest aspect, familia regală nu a reușit să facă absolut nimic pentru a-și ridica propria cotă. ”Adoptarea” lui Radu Duda, personaj antipatic, actor de mîna a treia suspectat de legături cu fosta Securitate, colonel făcut la apelul bocancilor, soțul mai tînăr cu aproape un deceniu și jumătate al fiicei favorite a Regelui, a dăunat profund imaginii familiei regale.

La fel incapacitatea Reginei Ana de a învăța, în șapte decenii, limba română. Ori disponibilitatea principesei Margareta de a candida pe listele de Senat ale PNTCD, acum mulți ani, fiind refuzată. Ori șocanta candidatură – nefinalizată pînă la urmă – la președinție a prințului Duda. Ori angajarea sa, cu acte în regulă, de către guvernele Năstase și Tăriceanu, unde a reușit să fie cel mai bine plătit bugetar al țării. Ori refuzul membrilor familiei regale de a merge la vot, ca toți cetățenii, invocînd un articol inexistent al statutului Casei Regale, care le-ar fi interzis asta. (Cum ar veni, candidez, dar nu votez!…)

O problemă majoră de imagine a fost creată și de chestiunea controversată a retrocedărilor, care l-au propulsat pe Mihai l direct în Top 300; în timp ce o parte a românilor a considerat firesc să i se restituie ceea ce a fost al familiei regale, alții, nu puțini, au criticat ca fiind exagerate revendicările.

În fine, o lovitură cumplită a venit recent, odată cu condamnarea fiicei Regelui, principesa Irina, la trei ani de închisoare, în SUA, pentru trafic de droguri și organizare de lupte ilegale de cocoși.

În tot acest noian de probleme, imaginea prințului Nicolae a fost un fel de rază de soare. Singura figură masculină – pe lîngă a Regelui- necontestată într-o familie regală saturată de femei, tînăr, frumos, sportiv, bine educat în occident, prințul a întrunit speranțele multor monarhiști într-o viitoare restaurare a acestei forme de guvernămănt, la noi.
Și Casa Regală i-a intuit potențialul, din moment ce a făcut demersuri, acum trei ani, de a-l aduce în țară și a-l scoate la ”înaintare”.

Prințul nu a făcut turul tabloidelor, cu puține excepții, și nu se știu prea multe despre viața sa.
Iar ceea ce se știe, nu era de rău: acțiuni social-caritabile, artistice, sportive, șamd. Nimic reprobabil.
Recent, s-a aflat că a părăsit Palatul Elisabeta, reședința regală, în favoarea unui apartament în zona Bucureștii Noi, una nu tocmai de fițe. Mai în glumă, mai în serios, el explica mutarea prin dorința de a scăpa de anumite constrîngeri: ”cînd comandam pizza pe adresa palatului Elisabeta credeau că e o glumă!”.

Cîteva luni mai tîrziu, adică azi, pică bomba: prințul e exclus din Casa Regală ca o măsea stricată. A doua excludere din ultimii 50-60 de ani, după cea a principesei Irina, condamnată la închisoare.
Dorința îmbrobodirii opiniei publice, prin comunicatul regal și prin explicațiile consilierului Vlad nu are mari șanse de reușită.

Nicio Casă Regală din lume, fie ea și desuetă, nu se joacă cu excluderile. Cu atît mai mult una care nu a avut probleme să-l asimileze, cum spuneam mai sus, pe Radu Duda, gest care a deranjat serios chiar și alte case regale europene.

Despre ce prezumtivă lipsă de”modestie” și ”cumpătare” vorbește Regele în comunicatul său, atît timp cît informațiile despre un comportament reprobabil al prințului lipsesc cu desăvîrșire? Și cine ar putea crede că Regele, personal, care stă mai mult în Elveția, a observat comportamentul în public și în privat al prințului?

Faptul că Nicolae ar intenționa să părăsească România, după doar trei ani, nu e, iarăși, o problemă. Mulți membri ai familiei regale locuiesc în străinătate. Nu se întrevede la orizont prea curînd restaurarea monarhiei și nici că i-ar veni lui rîndul la succesiune; de ce era nevoie să fie ”secerat” oficial?

În plus, chiar dacă Nicolae ar fi călcat strîmb pe ici, pe colo, tinerețea lui poate fi o justificare; cîte alte capete încoronate nu au făcut lucruri mult mai rele și au fost recuperate?

Oricum am lua-o, decizia Regelui de a tăia excepționala punte a monarhiei către noua generație e foarte stranie. Casa Regală, cu figurile ei îmbătrînite – și unele cam acre, dacă e să fim un pic malițioși – chiar avea nevoie de imaginea fresh a tînărului prinț.

Unde să se ascundă misterul excluderii sale?

Nu știm, și e probabil că adevărul nu se va afla prea curînd.

Am îndrăzni să sugerăm, totuși, o ipoteză. Una destul de plauzibilă, pentru că pornește chiar de la Statutul oficial al Casei Regale, elaborat într-o nouă formă de către Rege, personal, acum opt ani.

Articolul 7 are următoarea prevedere:

1) Casatoria unui membru al Casei Regale a Romaniei va fi supusa acordului Sefului Casei Regale a Romaniei, pentru a avea semnificatie dinastica.
2) O casatorie care nu respecta paragraful (1) de mai sus nu va fi recunoscuta dinastic in nicio privinta si va rezulta in pierderea tuturor drepturilor, onorurilor, privilegiilor si prerogativelor, potrivit prezentelor Norme.

Trebuie spus, căsătoria neaprobată de Rege, conform art.7, ori divorțul, de asemenea neaprobat de el, prevăzut la art.8 sunt singurele motive de pierdere a drepturilor regale de care se vorbește în întregul statut.

Nu comportamentul imoral, nu faptele penale, nu conduita nepotrivită, ci doar căsătoria ori divorțul fără binecuvîntarea șefului casei regale figurează drept motive de excludere.

Aici s-ar putea ascunde cheia problemei. Fie faptul că tînărul prinț, încă burlac la cei 30 de ani ai săi, și-a manifestat intenția de a se căsători în viitorul apropiat cu o femeie considerată nepotrivită, fie doar intenția anunțată ferm de a nu cere aprobarea nimănui pentru întemeirea unei familii, s-ar putea să-i fi fost ”fatale”.
Prima variantă e și mai plauzibilă, în condițiile în care, anul viitor, Casa Regală se pregătește să serbeze cu fast împlinirea a 150 de ani de la instaurarea monarhiei în țara noastră.

O asemenea sărbătoare, suprapusă peste o căsătorie morganatică a tinerei mari speranțe a monarhiei, ar putea fi considerată un dezastru de imagine de către familia regală, drept pentru care s-a acționat preventiv, pentru a da timp lucrurilor să se reașeze.

Declarația de mai sus a consilierului Vlad pare să întărească ipoteza noastră: ”e o schimbare a paradigmei. Dacă până acum se aştepta să se întâmple ceva şi după aceea se retrăgea titlul, acum nu s-a întâmplat ceva şi sperăm să nu se întâmple nici în viitor, ci am ajuns la o asemenea formulă pentru a garanta că viitorul va fi unul frumos pentru ambele părţi”.

Dacă e așa, cu adevărat, s-ar putea vorbi, desigur, și de o potențială exagerare a faptelor, la urma-urmei și actuala regină a Spaniei, Letizia, e lipsită de os domnesc, a mai și fost măritată, și totuși e cel mai iubit membru al monarhiei spaniole. (Deși a eclipsat-o recent răvășitoarea Carmen Iohannis)
Din păcate, pe lîngă urechile fostului suveran adastă destule guri care s-ar putea să-l fi convins de justețea excluderii prințului.

Sursa: inpolitics.ro