Surse de la Bruxelles susţin că europadeputata Corina Creţu, propusă de Victor Ponta pentru funcţia de Comisar european, va primi portofoliul pentru Cooperare internaţională, ajutoare umanitare şi reacţie în cazuri de criză. Funcţia a fost deţinută în mandatul care expiră de bulgăroaica Kristalina Georgieva.
Ponta a propus-o pe Corina Creţu, ca o a doua alegere, pentru funcţia de Comisar european, inducând ideea că ar putea obţine portofoliul pentru Politici regionale, al doilea ca importanţă după cel al Agriculturii, în care a performat Dacian Cioloş.
Întors din China şi muştruluit la Ambasada SUA pentru „Ordonanţa Traseiştilor”, Ponta i-a acuzat pe Blaga şi Iohannis că i-au cerut Preşedintelui Comisiei Europene să nu dea Românieipostul de Comisar pentru Politici regionale.
”Doi politruci, Klaus Iohannis şi Vasile Blaga, Păcală şi Tândală, i-au cerut lui Juncker să nu ne dea acest post extrem de important. Ei nu se exprimă raţional în limba română. E caîn 2006 când Vosganian a fost sabotat de securişti şi proşti.
Blaga nu a vorbit niciodată cu un oficial european că îl dureau mâinile. Sunt nişte politruci proşti. Sper că scrisorile politrucilor să nu ne afecteze. Ei au fost puşi de TraianBăsescu să facă scandal.
Pe Băsescu l-am ţinut departe de negocieri pentru că voia să le strice.
Am obţinut cel mai important post de comisar, cel de Dezvoltare Regională. E cel mai bun portofoliu pe care ni-l puteam dori. Chiar şi Băsescu a avut destulă minte şi să nu critice”, a declarat Ponta.
Totuşi, în scrisoarea trimisă de cei doi lideri la Bruxelles se spune cu totul altceva:
„Stimate domnule Jean-Claude Juncker, Președinte-ales al Comisiei Europene,
În urma informațiilor cu privire la posibila desemnare în funcția de comisar european a doamnei Corina Crețu, ca urmare a nominalizării acesteia din partea domnului Prim-ministru al României, Victor Ponta, vă notificăm prin prezenta faptul că această nominalizare a fost făcută prin încălcarea legii.
Conform articolului 19 din Legea nr.373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene:
„(1) Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcții în cadrul instituțiilor Uniunii Europene.
(2) Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcția de membru al Comisiei Europene.”
În urma audierilor desfășurate în cadrul comisiilor de specialitate ale celor două Camere, o hotărâre va fi transmisă spre vot Biroului Permanent reunit al celor două Camere din Parlamentul României.
În mod evident, dispoziția legală citată se referă la un moment anterior transmiterii nominalizărilor către Comisia Europeană și nu ulterior, cum s-a întâmplat în cazul de față. Ar fi absurd de crezut că legiuitorul s-ar fi referit la o audiere în Parlamentul intern abia după ce propunerea a fost deja asumată de România și transmisă Comisiei Europene.
În acest caz, dispoziția legală ar fi lipsită de orice conținut și finalitate, deoarece o eventuală opoziție a Parlamentului, urmare a audierilor efectuate, nu ar mai avea nici o relevanță.
Mai precizăm faptul că audierile în Parlament nu au avut loc, deși doamna Anca Boagiu, în calitate de președinte al Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, încă din luna iulie a solicitat prin scrisori oficiale atât domnului prim-ministru al României, Victor Ponta, cât și președinților celor două Camere ale Parlamentului, să demareze procedurile legale în vederea nominalizării unui Comisar european.
Încălcarea acestei legi are consecințe: în conformitate cu art. 8 alin. 2) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială republicată, „constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani următoarele fapte săvârșite de către un membru al Guvernului:
a) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaților, Senatului sau Comisiilor Permanente ale acestora, în termenul prevăzut la art. 3 alin. (2), informațiile și documentele cerute de acestea în cadrul activității de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului, potrivit art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată”.
În concluzie, considerăm că această desemnare ilegală făcută de Prim-ministrul Victor Ponta poate afecta atât credibilitatea Comisiei Europene, cât și pe cea a Președintelui-ales, ce ar putea fi pus într-o situație dificilă când va trebui să treacă de votul Parlamentului European, având în componența Cabinetului un comisar nominalizat ilegal. Considerăm că această încălcare a legii nu trebuie trecută cu vederea de Președintele-ales al Comisiei Europene și ar trebui acționat în consecință.
Cu considerație,
Klaus Iohannis
Vasile Blaga”
Sursa foto: reuniting-europe.blogactiv.eu
Comentariile sunt închise.