Scriitorul roman Tudor Arghezi s-a aflat pe lista de propuneri pentru premiul Nobel pentru literatura pe anul 1965, alaturi de autori precum Vladimir Nabokov, Pablo Neruda si Jorge Luis Borges, distinctia fiind acordata in acel an lui Mihail Solohov, anunta ziare.com
Academia suedeza, institutia care selecteaza autorii care primesc premiul Nobel, a facut publica pe site-ul sau lista scriitorilor propusi la aceasta prestigioasa distinctie pe anul 1965. Nominalizarile la premiul Nobel sunt tinute secrete timp de 50 de ani.
Astfel, pe lista de propuneri pentru premiul Nobel pentru literatura pe anul 1965 apar 90 de scriitori, printre care si Tudor Arghezi.
Alaturi de Tudor Arghezi, pe aceasta lista, care este datata 1 februarie 1965, apar si scriitorii Vladimir Nabokov, Pablo Neruda, Jorge Luis Borges, Samuel Beckett, W. Somerset Maugham, Heinrich Boll, Ernst Junger si Andre Malraux.
Scriitorul roman a fost propus la premiul Nobel pentru literatura pe anul 1965 de filologul italian Angelo Monteverdi (1886 – 1967), profesor de literatura romana la Universitatea din Roma.
Tudor Arghezi s-a numarat printre candidatii la aceasta prestigioasa distinctie cu doar doi ani inainte de decesul sau, in 1967, la varsta de 87 de ani.
Tudor Arghezi (1880-1967) a fost unul dintre cei mai importanti scriitori romani, autor de teatru, proza, pamflete si literatura pentru copii, opera sa poetica fiind insa componenta esentiala a scriiturii sale. Primul volum, „Cuvinte potrivite”, l-a publicat in 1927, printre cartile sale capitale numarandu-se romanul parabolic „Cimitirul Buna-Vestire” (1934), „Versuri” (1936), „Versuri alese” (1946), „Bilete de papagal” (1946), „Cantare omului” (1955), „Poeme noi” (1963), „Versuri lungi” (1965), „Litanii” (1967), ultimul volum antum fiind „Noaptea” (1967). In 1936 si 1946 a primit Premiul National de poezie, iar in 1955 a fost ales membru titular al Academiei Romane, pentru ca in 1965 sa fie recompensat cu prestigiosul Premiu Herder, potrivit biografiei sale prezentate pe site-ul editurii Art, care publica mai multe volume ale scriitorului.
Potrivit ziare.com, premiul Nobel pentru literatura pe anul 1965 a fost castigat de Mihail Solohov (1905-1984). Cu un an inainte, Jean-Paul Sartre refuzase acelasi premiu tocmai pentru ca nu-i fusese inca acordat lui Solohov. Primul dintre cele patru volume ale „Donului linistit”, scrise de Mihail Solohov, a aparut in 1928, pe cand autorul avea douazeci si trei de ani.
Cartea a fost imediat recunoscuta drept geniala, dar asta lui Solohov i-a adus si mari probleme: a fost acuzat de plagiat, principala „dovada” impotriva lui fiind ca era prea tanar ca sa poata scrie o carte atat de mare. Nu l-a ajutat nici faptul ca, in anii ’40, manuscrisele primelor doua volume au „disparut”. A trecut mai bine de o jumatate de secol pana cand manuscrisele au putut fi rascumparate si studiate prin cele mai moderne mijloace. Iar verdictul a fost clar: fara umbra de indoiala, autorul cartii este Mihail Solohov, conform informatiilor publicate pe site-ul editurii Univers.
Potrivit site-ului nobelprize.org, in fiecare an, Comitetul Nobel trimite membrilor Academiei Suedeze, profesorilor universitari, oamenilor de stiinta din numeroase tari, laureatilor la acest premiu, dar si unor alte categorii de persoane invitatii prin care ii roaga sa faca propuneri pentru candidatii la premiile Nobel din anul urmator.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.
Laureatii primesc cate o medalie din aur si un premiu in valoare de 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), care poate fi impartit intre cel mult trei castigatori pe fiecare categorie.
Premiul Nobel pentru literatura pe anul 2015 a fost primit de scriitoarea si jurnalista Svetlana Aleksievici, din Belarus, „pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferintei si curajului in zilele noastre”, potrivit motivatiei Comitetului Nobel, mai noteaza sursa citata.
