Summit-ul de la Vilnius se dovedeşte a fi un motiv pentru tulburări majore în statele implicate in extinderea UE. La întâlnirile programate pe 28-29 noiembrie erau aşteptate 28 de state membre ale Uniunii Europene şi şase ţări din estul Europei. Din cele şase invitate, patru s-au retras (Ucraina, Azerbaidjan, Armenia, Belarus) ca urmare a presiunilor Rusiei, în calcul rămânând numai Moldova şi Georgia. Parteneriatul Estic ce urmează a fi discutat şi semnat are ca scop crearea unui mediu economic puternic, stabil şi pro-european în zona răsăriteană a continentului, ajutând statele invitate să se apropie de Uniunea Europeană si ulterior să fie integrate în spaţiul european.
Cele mai agitate evenimente referitoare la summit se desfăşoară în Ucraina şi Moldova. Prima ţară menţionată a refuzat invitaţia invocând drept motive securitatea naţională şi nevoia de stabilitate economică, fapt ce a determinat o serie de manifestaţii publice pro şi contra deciziei. Una dintre cele mai importante voci ale opoziţiei, Iulia Timoşenko, i-a îndemnat pe ucrainieni să iasă în stradă, numind decizia guvernanţilor un „puci”. Timoşenko a fost încarcerată pe motive politice, iar UE a făcut din eliberarea sa o condiţie pentru semnarea parteneriatului. Cu toate acestea, fostul Premier a cerut UE să accepte Ucraina, chiar dacă ea rămâne în închisoare. Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a se opune deciziei statului ucrainean, sute dintre ei dormind peste noapte în corturi ridicate în centrul oraşului. Câţiva dintre protestatari au încercat chiar să intre în clădirea guvernului, iar poliţia a fost nevoită să folosească gaz lacrimogen pentru a-i împiedica. Adversarii Guvernului au declarat că vor continua protestele pe o perioadă nedefinită.
Dacă în Ucraina opoziţia este cea care susţine apropierea de UE, în Moldova situaţia este alta. Liderul Partidului Comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, i-a chemat pe toţi cei care se opun UE să iasă în stradă pentru a protesta împotriva participării la summit-ul de la Vilnius. Acesta le-a cerut oamenilor să „nu permită guvernanţilor să tragă Moldova în prăpastie”. El a susţinut că semnarea parteneriatului are ca efect pierderea suveranităţii economice a poporului moldovean în favoarea UE. În declaraţia dată săptămânalului „Comunistul”, Voronin a avut un discurs anti-românesc şi pro-rusesc. În prezent, protestele PCRM sunt programate să aibă loc în faţa reprezentanţei UE, fiind mutate din locaţia iniţială – sediul Guvernului. Motivul acestei decizii este că „atât premierul cât și alți reprezentanți ai Executivului neglijează opiniile și cerințele poporului”, conform liderului comunist. În declaraţia de presă în care a anunţat schimbarea traseului manifestaţiilor, Voronin a susţinut că „Vilnius simbolizează doar obligațiuni pentru Moldova, o țară dezbinată și instaurarea definitivă la guvernare a bandiților. Tema Vilnius și tot ce este legat de acest summit nu este altceva decât susținerea externă a UE pentru măsurile antidemocratice din R. Moldova”.
În aceste condiţii, foarte importanta este poziţia Rusiei în calitate de mare putere în estul Europei. Dmitri Rogozin, Viceprim-ministrul rus însărcinat cu industria de apărare a recurs la ameninţări pentru a influenţa deciziile statelor invitate la Vilnius. Acesta a declarat că Rusia îşi va închide graniţele bunurilor şi lucrătorilor din ţările care vor semna parteneriatul. În prezent, Rusia a impus embargou asupra vinurilor provenite din Republica Moldova si a inceput concedierea muncitorilor moldoveni. În contextul în care Moldova şi Georgia depind economic în mare măsură de ruşi, apropierea lor de UE implică un efort crescut de a spori gradul de independenţă al acestora faţă de puterea din est. Datorită acestei situaţii, riscurile pe care şi le asumă Republica Moldova şi Georgia sunt mari, indiferent de deciziile pe care le vor lua.
Comentariile sunt închise.