protest bodnariu

Cazul familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost luaţi de statul norvegian, a provocat un ecou în întreaga lume. Un protest global a fost anunţat, pe Facebook, pentru sâmbătă, de către un grup de sprijin, intitulat “Norway Return the children to Bodnariu Family”. Manifestaţiile de protest faţă de Barnevernet (Serviciul Pentru Protecţia Copilului din Norvegia) sunt programate să aibă loc în mai multe oraşe din 21 de ţări: România (în 15 oraşe), Austria, Belgia, Germania, Grecia, Olanda, Ungaria, Italia, Irlanda, Norvegia, Polonia, Scoţia, Spania, Elveţia, Suedia, Marea Britanie, SUA, Canada, Hawaii, Australia, Noua Zeelandă.

Presa din România nu a fost singura care a preluat subiectul ce a dat naştere unor îndelungi dezbateri televizate şi ample proteste de stradă în întreaga ţară. Cea mai recentă reacţie a venit din partea postului de televiziune britanic BBC, care a difuzat un documentar exhaustiv, pe 14 aprilie, pe site-ul său, despre acest caz.

În introducerea materialului, BBC notează efectele pe care drama familiei Bodnariu le-a avut în întreaga lume.

“Cazul tânărului cuplu din Norvegia, ai cărui copii au fost luaţi de statul norvegian, a alimentat îngrijorări crescânde atât în plan intern, cât şi internaţional cu privire la practicile din domeniul protecţiei copilului.

Protestatari din întreaga lume, în frunte cu specialişti norvegieni de top, susţin că lucrătorii sociali se grăbesc, adesea, să separe copiii de familiile lor, având o motivare la bază incompletă, mai ales când este vorba de imigranţi”, notează BBC.

Prestigioasa instituţie media britanică face o trecere în revistă a evenimentelor care s-au succedat din momentul în care familiei Bodnariu i-au fost luaţi cei cinci copii.

“Viaţa lui Ruth şi Marius avea să fie distrusă brusc, într-o zi de luni, după-amiaza, în luna noiembrie a anului trecut, când două maşini negre au sosit la ferma unde aceştia locuiesc. Cei doi băieţi ai lor, în vârstă de cinci şi doi ani, alături de fratele lor mai mic, de doar trei luni, se aflau în sufrageria lor mare şi luminoasă. Ruth aştepta să sosească autobuzul şcolar, care trebuia să le aducă pe cele două fiice ale sale, în vârstă de opt şi zece ani. În acea luni, însă, autobuzul nu a mai venit. În schimb, Ruth a zărit cele două maşini negre şi o femeie, coborând dintr-una, care era de la serviciul local de protecţie a copilului, îndreptându-se spre locuinţa sa”, mai relatează BBC.

Mai departe, Ruth avea să fie chemată la secţia de poliţie pentru a fi interogată.

„Femeia de la serviciul local norvegian de protecţie a copilului a înştiinţat-o pe Ruth că una dintre maşinile negre îi luase cele două fiice, în regim de protecţie urgentă şi i-a solicitat să îi înmâneze şi cei doi băieţi. În ziua următoare, două maşini negre au venit din nou. Ambii părinţi s-au gândit că totul fusese o mare eroare şi că aveau să îşi primească înapoi copiii. Dar s-au înşelat. Patru poliţişti au coborât din ele şi le-au luat şi bebeluşul de doar trei luni”, mai povesteşte BBC. (…)

Un caz asemănător a condus la un conflict diplomatic major între Norvegia şi Cehia

În acest context, BBC aminteşte de un caz asemănător, care a vizat o familie cehă, stabilită în Norvegia, ce a condus la un conflict diplomatic major între cele două ţări. Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a acuzat lucrătorii sociali că se comportă asemenea naziştilor. Mai mult, militanţi ai cauzei sociale au evidenţiat alte situaţii în care familiilor norvegiene le-au fost luaţi copiii pe motive nerelevante, fără intenţia de a găsi pentru aceştia soluţii alternative, mai punctează BBC.

“Într-o scrisoare deschisă adresată în semn de protest Ministerului Copilului, 170 de specialişti norvegieni din domeniul protecţiei copilului – avocaţi, psihologi, experţi în asistenţă socială – susţin că “Barnevernet este o organizaţie disfuncţională care face erori majore de judecată, ce atrag consecinţe serioase””, mai punctează, în materialul său, BBC.

În susţinerea acestei idei, BBC aduce mărturia unui psiholog, Einar Salvesen, de altfel unul dintre iniţiatorii scrisorii deschise, care a fost adresată Ministerului Copilului din  Norvegia: “Este o lipsă totală a ceea ce eu aş numi “factorul uman”. O lipsă de empatie…este mai mult o intervenţie de tip poliţienesc, menită să găsească ceva greşit”, susţine psihologul, citat de BBC.

 

Citiţi mai mult pe Gândul: gandul.info