Crezi că știi ce mănănci, dar dacă stai să descifrezi cu atenție ce scrie pe etichete s-ar putea să te îngrozești. România pare uneori a fi un soi de groapă de gunoi a Europei, unde producătorii își varsă cele mai proaste produse. De aceea este extrem de important să vă informați atent înainte să consumați alimentele achiziționate din supermarket, scrie bugetul.ro
De exemplu, o anchetă Agrointel a arătat că marile magazine de discount din România comercializează, sub marcă proprie, o serie de alimente care au cel puțin o denumire dubioasă, iar dacă mai citim pe etichetă și care sunt principalele ingrediente, atunci avem, cu siguranță, motive să intrăm la bănuieli.
Odată cu impunerea embargoului rusesc, surplusul de produse lactate de pe piața europeană a ajuns în România. Așa se face că producătorii polonezi, cehi, și chiar unguri aduc pe rafturile din magazinele românești produse cel puțin dubioase.
Lapte care este, de fapt, zer?
Așa ajungem să cumpărăm de la raftul de lactate un litru de lapte cu 1,99 lei. “Am făcut mai multe campanii de informare și de avertizarea asupra acestor produse. Cine a avut urechi să audă, a auzit. Cine nu a auzit, încă se duce în supermarket și cumpără zer în loc de lapte. Nu vorbesc prostii, am proprietatea termenilor. Este imposibil să dai 2 lei pe un litru de lapte adus să zicem din Polonia, lapte care a fost ulterior pasteurizat și apoi ambalat. Nu vreau să mai iau în calcul și trasportul lui din țara de origine. În mod cert, în acea cutie nu veți găsi 100% lapte. Nu vă păcăliți singuri crezând că ați făcut o mare economie de preț”, avertizează Dorin Cojocaru, președintele APRIL.
Deși nu respectă regulile de etichetare obligatorii în România, aceste produse aduse din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, sunt amplasate lângă produsele românești.
“Este inutil să vă spun, că magazinele de discount sunt insensibile și nici măcar nu te bagă în seamă atunci când vrei să le atragi atenția asupra faptului că primesc în magazin și asează la raft produse lactate, cu denumiri dubioase. Este cazul, spre exemplu, al celebrului cașcaval Gouda, întâlnit la raft cu această denumire și care ar trebui să fie acea brânză olandeză foarte consumată în țara de origine și care se obține doar din lapte de vacă pasteurizat. În România, la unele magazine, un produs etichetat ca fiind cașcaval Gouda are o rețetă ”proprie”, care include coloranți artificiali – caroteni, care nu au nimic în comun cu rețeta originală”, subliniază reprezentatul procesatorilor de lapte din România.
Obținut din opărirea cașului
Președintele Asociației Patronale Române a Industriei Laptelui subliniază faptul că pe etichetă se poate folosi denumirea de cașcaval doar pentru produsele obținute exclusiv prin opărirea cașului. “Conform legislației în vigoare, ca să poți folosi denumirea de cașcaval, alimentul trebuie să fie obținut prin opărirea cașului. Orice alt ingredient trecut pe etichetă înseamnă că acel produs în mod cert nu este cașcaval și acel producător nu are dreptul să folosească denumirea de cașcaval. Cu toate aceastea, rafturile magazinelor din București și nu numai, sunt pline de astfel de produse. Este adevărat că puterea de cumpărare a românilor este foarte scăzută. De cele mai multe ori credem că suntem prea săraci ca să ne putem permite să mâncăm sănătos”, ne-a explicat Dorin Cojocaru un posibil motiv pentru care falsul cașcaval se vinde bine în România.
Președintele APRIL subliniează că este esențial ca, atunci când mergem la cumpărături, să citim eticheta produselor pe care le punem în coș. Cu siguranță, ingredientele ”suspecte” ne vor pune pe gânduri și ne vom putea da seama singuri de calitatea sau lispa calității în cazul unor alimente.
Produse fără etichetă în limba română
Deși autoritățile abilitate sunt plătite pentru a controla și verifica piața românească, la o simplă privire pe rafturile marilor retaileri găsim produse lactate pe care nu reușim să le citim. ”Atunci când vrem să citim eticheta, nu avem cum. Nu pentru că ingredinetele sunt trecute cu litere foarte mici cum se obișnuiește, ci pentru că nu găsești pe etichetă nici un cuvânt în limba română. Din câte știu, astfel de produse nu au ce să caute la raft”, a declarat Cojocaru pentru Agrointeligența.
”Cașcaval” cu coloranți, conservanți și stabilizatori
Cei mai puțini interesați de compoziția alimentelor par a fi clienții tineri, care nu au încă destul cunoștințe pentru a aprecia respectarea unei rețete. Pentru un cunoscător al lactatelor, însă, piața oferă zilnic surprize…neplăcute. Așa se face că, deși un cașcaval adevărat nu are cum să conțină coloranți, conservanți sau stabilizatori, aceste ingrediente figurează pe multe etichete. “În mod natural cașcavalul trebuie să aibă culoarea galbenă, de la grăsimea din lapte. În mod clar, dacă printre ingrediente se găsește un colorant, rolul lui este să mascheze faptul că produsul repsectiv este obținut, din ingrediente cel puțin dubioase”, apreciază reprezentantul procesatorilor de lapte.
