Desigur, este vorba de Palatul Parlamentului sau Casa Poporului…
Toate materialele folosite la construirea sa sunt românești, dintre cele mai scumpe și de cea mai bună calitate precum lemnul de cireș, ulm, covoare din cea mai fină lână și perdele de brocart cu fir de aur și argint.
Pentru realizarea acestei clădiri s-au folosit:
-1.000.000 m³ de marmură
-5.500 de tone de ciment
-7.000 de tone de oțel
-20.000 de tone de nisip
-1.000 de tone de bazalt
-900.000 m³ de esențe de lemn
-3.500 de tone de cristal
-200.000 m³ de sticlă
-2.800 de candelabre
-220.000 m² de covoare
-3.500 m² de piele.
Acestea sunt detaliile care fac din Palatul Parlamentului cea mai grea clădire din lume, lucru atestat și de cartea recordurilor, “World Records Academy”, unde clădirea mai este înscrisă cu încă două recorduri mondiale: cea mai scumpă clădire administrativă din lume (cea mai recentă estimare datează din 2006 și ajunge la suma de 4 miliarde de dolari) și cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume, cu o suprafață totală de 330.000 de metri pătrați.
„În 1990, magnatul american Rupert Murdoch a vrut să cumpere clădirea, cu 1 miliard de dolari, dar oferta sa a fost refuzată.” (protv)
În cartea recordurilor “Guiness Book” clădirea este înscrisă pe locul doi în lume, după clădirea Pentagonului din SUA, la categoria cea mai mare construcție ca suprafață: 330.000 metri pătrați, lucru ce o clasează și pe locul trei din lume ca volum: 2.550.000 metri cubi, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.
Clădirea a fost proiectată în 1978, ca o replică a orașului Phenian, capitala Coreei de Nord, de arhitecta Anca Petrescu, cu următoarele dimensiuni: 270 de metri pe 240,86 de metri înălțime, 92 de metri sub pământ (4 niveluri), două adăposturi antiatomice și 12 niveluri la suprafață (86 metri peste cota 0). Construirea efectivă a început deabia în 1984. A fost nevoie de o echipă de 700 de arhitecți și peste 20.000 de muncitori pentru a finaliza această construcție. Are aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane si o sală de concerte. Este finalizat și proiectul de amenajare a unei piscine, saune și a unor facilități sportive la nivelul 1 al subsolului.
“O parcare subterană se construiește în locul unui fost stadion, momentan folosit ca depozit, care a fost acoperit în timpul construcției palatului.”(wikipedia)
„Inginerul Traian Popp, care a lucrat pe șantier, confirmă existența unui tunel care face legătura între subsolul Casei și metrou, undeva între stațiile Izvor și Politehnică. Nu există însă un metrou secret care să ajungă până la Otopeni, declară Popp.” (protv)
“Acest proiect de reconstruire a Bucureștiului, cuprindea o serie de clădiri cum ar fi: Palatul Parlamentului – Casa Republicii, Ministerul Apărării Naționale, Casa Radio, Hotelul Marriott – Casa de Oaspeți, Casa Academiei Române, Parcul Izvor și Bulevardul Unirii – Victoria Socialismului.” (Wikipedia)
