Site-ul comisarul.ro a publicat fragmente din Rechizitoriul intocmit de DNA pe numele şefului Consiliului Judeţean Cluj. Stenogramele sunt relevante prin prisma a cum se colectau banii din contractele publice. Facem binecuvenita precizare că aemenea discuţii au loc în fiecare zi, în fiecare judeţ.
1.Iată ce au reţinut anchetatorii pe relaţia inculpaţilor Uioreanu Horea Dorin – Pogăcean Vasile:
Procurorii au stabilit ca intre seful CJ Cluj si omul de afaceri Vasile Pogacean, administrator al SC Sinai Comimpex SRL Icold a avut loc urmatoarea relatie de “afaceri”.
“Inculpatul Uioreanu Horea Dorin a acceptat sprijinirea omului de afaceri, condiţionând aprobarea finanţării de remiterea unui procent de 15% din suma finanţată, fără TVA, pretindere cu care inculpatul Pogăcean Vasile a fost de acord. În condiţiile în care sumele ce urmau să fie plătite din bugetul CJ Cluj prin intermediul primăriilor beneficiare erau semnificative, totalizând peste 4 milioane lei, cei doi au convenit ca direcţionarea alocărilor să se facă treptat, funcţie de sumele de care instituţia judeţeană urma să beneficieze de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării sau din alte resurse.
De asemenea, cei doi au convenit ca mita să fie remisă în tranşe, corelativ la sumele alocate, prin calcularea procentului aplicat la fiecare tranşă de finanţare.
Preşedintele CJ Cluj a impus omului de afaceri ca remiterea banilor să fie realizată prin intermediul consilierului său personal, martorul Pop Răzvan Marius, sens în care i-a pus pe cei doi în legătură şi i-a comunicat consilierului său ce avea de făcut.
Astfel, la scurtă vreme, tot în luna aprilie 2013, inculpatul Pogăcean Vasile a efectuat o nouă deplasare la sediul CJ Cluj şi, după o scurtă întrevedere cu preşedintele consiliului, acesta l-a chemat pe martorul Pop Răzvan Marius şi i-a cerut să-l însoţească pe omul de afaceri. În aceste împrejurări a avut loc prima remitere de bani din partea inculpatului Pogăcean Vasile către preşedintele CJ Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, suma remisă ca mită fiind în cuantum de 40.000 lei.
Potrivit celor promise, la data de 31 mai 2013, sub semnătura preşedintelui Uioreanu Horea Dorin, Consiliul Judeţean Cluj a trimis Ministerului Dezvoltării adresa nr. 10014/31.05.2013 (privind Propunerea de alocare bugetară pentru finanţarea în continuare a unor lucrări prin OUG 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare rurală, în lista ataşată regăsindu-se şi lucrările contractate de SC Sinai Comimpex SRL. Aşadar, preşedintele CJ Cluj a inclus pe lista beneficiarilor, primăriile Fizeşul Gherlii (pentru proiectul „Sistem de canalizare”) şi Cîţcău (pentru proiectul „Extinderea alimentării cu apă potabilă în comuna Cîţcău – sat Muncel, judeţul Cluj”), respectiv contractele pe care aceste primării le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL pentru care a solicitat alocarea cu sumele de 1.175.000 lei şi, respectiv, 200.000 lei, în detrimentul proiectelor derulate de alte comunităţi locale de la sate. În baza acestor propuneri sumele au fost alocate, potrivit art. 9 alin 6 din OG 28/2013 prin ordin de ministru emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (ordinul nr. 2001/2013).
A doua alocare bugetară survenită în anul 2013 tot în temeiul OUG 28/2013 a avut loc în octombrie, când societatea Sinai Compimpex SRL a fost vizată prin adresa CJ Cluj nr. 18242/17.10.2013 (fila 24, vol.III) prin alocările în sume de: 846.000 lei la comuna Cîţcău (pentru proiectul „Extinderea alimentării cu apă potabilă în comuna Cîţcău – sat Muncel, judeţul Cluj”), 535.000 lei la comuna Iclod (pentru proiectul „Sistem de canalizare în localitatea Iclod şi Livada”) şi 418.000 lei la comuna Fizeşul Gherlii (pentru proiectul „Sistem de canalizare în localitatea Fizeşul Gherlii”).
Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei. Aferent acestei sume, potrivit celor promise, inculpatul Pogăcean Vasile urma să remită preşedintelui CJ Cluj, cu titlu de mită, suma totală de 476.100 lei (calculată la un procent de 15%).
În perioada ce a urmat după stabilirea înţelegerii şi prima remitere a sumei de 40.000 lei, care a avut loc în luna aprilie 2013, inculpatul Pogăcean Vasile l-a contactat pe martorul Pop Răzvan Marius în mai multe rânduri şi a solicitat acestuia ca, pentru protejarea ilicitului în care era angrenat, întâlnirile să aibă loc numai la sediul firmei sale din Iclod. În această locaţie, în perioada mai 2013 – februarie 2014, inculpatul Pogăcean Vasile a remis preşedintelui CJ Cluj prin intermediul lui Pop Răzvan Marius, suma totală de 74.500 lei, după cum urmează: la data de 23 mai 2013 suma de 5.000 lei, la data de 24 mai 2013 suma de 5.000 lei, în 3 iunie 2013 suma de 5.000 lei, în 6 iunie suma de 4.500 lei, în 5 septembrie 2013 suma de 5.000 lei, în 9 ianuarie 2014 suma de 30.000 lei, în 20 ianuarie 2014 suma de 10.000 lei, în 24 februarie 2014 suma de 2.200 euro (echivalent a 10.000 lei).
Faţă de nivelul sumelor alocate şi cuantumul negociat al mitei, la finele lunii februarie 2014, în mod evident inculpatul Pogăcean Vasile era restant la plata tranşelor mitei cu aproape 300.000 lei. De altfel, inculpatul Pogăcean Vasile a încercat să negocieze cu inculpatul Uioreanu Horea reducerea comisionului de la 15% la 10%, apreciind că nu va face faţă plăţilor tranşelor de mită ce vor urma. Negocierea a rămas fără rezultat.”, se arata in rechizitoriul trimis instantei.
Cum banii nu veneau la timp si in cuantumul stabilit si dupa o anumita nervozitate a sefului CJ Cluj, omul de afaceri promite ca daca CJ-ul va da bani atunci va da si el mai repede partea convenita:
„……………………………
P.V – Mă, spune-i la Horea, ascultă ce îţi spun eu, că dacă se mişcă lucrurile rapid şi ăsta, mă ocup în avans de tăt…
P.R.M –Da
P.V- ….neinteligibil… îmi bag pu……., de socoteala asta tăt ce trebe, numa să apuc la prima decontare, înţelegi? După aia le „băgăm” noi pe facturi, ştii ce zic?……………………”
“Pe parcursul discuţiei purtate, inculpatul Pogăcean Vasile a admis că este restant la remiterea tranşelor mitei convenite, restanţă pe care o justifică de circuitul foarte anevoios al banilor, sub nivelul său de aşteptare, însă s-a arătat decis să achite toate restanţele potrivit promisiunii sale. Acesta a subliniat că este o persoană de încredere şi că, dacă vreodată va fi chestionat despre înţelegerile convenite cu preşedintele CJ Cluj nu va recunoaşte nimic:
P.V- Doamne fereşte, eu să mă tai cu drujba că nu zic nimica. Înţelegi ce îţi spun?”
Pana la urma banii conveniti au fost alocati primariilor, dar banii nu veneau seful CJ Cluj a luat la intrebari primarii sa vada ce lucrari se fac la ei in comuna si cat au platit firmei lui Vasile Pogacean. Iata pasaje din discutii:
“P.R.M: Deci ai avut aşa, în 2012 arierate la Fizeş, 1200, în 2013 la Câţcău OG 28, 200, la Fizeş 1000 şi aşa…
U.H.D: Da.
P.R.M: La arie….OG 28 a doua tură, la Câţcău atâta…
U.H.D: Astea s-au încasat deja.
U.H.D: Bun, şi el o dat…
P.R.M: El o plătit…
U.H.D: Şi total cât îi? Îmi spunea că …un miliard şi ceva până la urmă.
P.R.M: El o plătit un miliard…
U.H.D: Da.
P.R.M: O sută până acuma.
U.H.D: Bun, deci îi…
P.R.M: Şi mai are …
U.H.D: Deci trei.
P.R.M: Aproape trei.
U.H.D: Cu varianta 10 ? Cu varianta 10?
+
„………….
U.H.D: Domn primar.
C.A.E: Să trăiţi domn preşedinte!
U.H.D: Ce faceţi? Ai făcut cerere la finanţe să-ţi dea banii luna asta?
C.A.E: Am făcut cerere, sigur că da, am şi vorbit la finanţe.
U.H.D: Ai şi făcut deja? Pe ce sume ai cerut?
C.A.E: Şcoala.
U.H.D: Şcoala? Aia cât îi? 900 mii, da. No bine, bine……….”
+
„……………………
U.H.D: Domn primar, Uioreanu.
M. I.: Cu respect domnule preşedinte!
U.H.D: Aţi făcut cerere la finanţe pentru banii ăia care vi i-am acordat?
M.I: Ce să fac?
U.H.D: Cerere la finanţe pentru banii care vi i-am acordat.
M.I: Da, cred că o făcut.
U.H.D: Nu cred, că aici nu mere cu cred.
M.I: No bine. Pentru ăia 10?
U.H.D: Ce 10?
M.I: Sau cât e?
U.H.D: Care ţi i-am alocat mă! Tu vorbeşti cu mine sau vorbeşti cu alţii?…..Ai făcut cerere la finanţe pentru banii care ţi i-am dat?
M.I: Da, o făcut contabila.
U.H.D: Sigur?
M.I: Eu aşa ştiu că o făcut şi o dus-o la Cluj.
U.H.D: Nu aşa, sun-o acuma să vezi dacă o făcut cerere şi dacă nu să facă cerere mâine dimineaţă dacă vrei să intri în prima tranşă.
M.I: Mâine îs în Cluj.
U.H.D: Nu tu, să fie hârtiile. Faci ce vrei………..”
+
„…………………………………..
U.H.D: Zi primare, cum îi?
M.I: E în regulă, pentru staţie am făcut cererea.
U.H.D: E făcută cererea. Bun. Bine, aia-i important.
M.I : Am făcut-o aia, nu-i nici o problemă. Că aşa m-aţi luat de tare că m-am pierdut!
U.H.D: Te-am luat tare că trebuie să le ştii, la orice… zi şi noapte!
M.I: Bine, am făcut aia, că m-aţi luat tare şi eram prin Nicula. Deci am făcut-o, e la d-l Ciotea, e depusă, totul e OK.
U.H.D: Bine mulţam fain! Sănătate! ………………….”
“Relevant este faptul că, deşi prin HCJ 95/2014 au fost alocate fonduri către 22 de comune (aşa cum rezultă din anexa hotărâriii de CJ nr. 95/28.03.2014) inculpatul Uioreanu Horea Dorin s-a arătat interesat numai de cele două comune unde avea în derulare contracte firma Sinai, pentru care, în mod evident, inculpatul avea un interes ce consta în obţinerea pentru sine de foloase necuvenite, încasarea acelor sume alocate bugetar constituindu-se în premise clare pentru intrarea în posesia mitei promise de inculpatul Pogăcean Vasile.”, sustin procurorii in acelasi document remis instantei de judecata.
Dupa ce a verificat personal cati bani trebuiau sa ii intre, Horia Uioreanu a fost tinut la curent de intrarile noi:
U.H.D: VASILE mi-o dat 20 de mii, deci să-ţi notezi în chestia…20 de mii.
P.R.M: Da, asta vroiam să te întreb, câţi ţi-o dat ca să ştiu să-mi notez. Ţin evidenţa totuşi.
U.H.D: Da. ……………………
Procurorii noteaza ca desi exista probe privind banii primiti, seful CJ Cluj a negat pe parcursul cercetarii penale ca ar fi primit mai mult de 20.000 lei care ar fi de fapt “o banala sponsorizare pentru campania electorala. Si omul de afaceri ar fi negat.
2.Relatia indractionala pe ruta Horia Uioreanu vs. Bene Ioan – problema Aeroportului Cluj
” La nivelul CJ Cluj şi a Regiei Autonome a Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj-Napoca a fost demarat în anul 2011 un proiect având ca obiect realizarea investiţiei „Pistă de decolare – aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente”, proiect ce viza dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din zona de Nord – Vest a României, în contextul în care vechea pistă de decolare a aeroportului nu mai corespundea standardelor şi cerinţelor de siguranţă, investiţia fiind impusă totodată de creşterea economică a regiunii şi impactul benefic pe care realizarea acestui obiectiv de investiţii l-ar avea în piaţa de transport aerian, călători şi marfă ce atrăgea transformarea aeroportului din Cluj într-un important nod de transport.
Având în vedere că investiţia vizată presupunea un efort financiar semnificativ, proiectul de investiţii a fost divizat în trei etape distincte, prin aceasta urmărindu-se, atât asigurarea unei reale finanţări, cât şi posibilitatea obiectivă de realizare a construcţiilor ce urmau a fi făcute. Drept urmare, cele trei etape au fost fixate ca următoarele:
– etapa 1- pista de decolare aterizare de 2.100 m şi suprafeţe de mişcare aferente ce presupunea realizarea unei piste de decolare aterizare de 2.100 m la Nord de pista existentă, două căi de rulare care fac legătura cu pista existentă, precum şi transformarea vechii piste de decolare-aterizare în cale de rulare, pentru accesul pe platformele de îmbarcare-debarcare existente la momentul demarării proiectului;
– etapa a 2-a – extinderea pistei de decolare aterizare de 2.100 m la 3.500 m şi construcţia unor suprafeţe de mişcare adiacente, respectiv o cale de rulare paralelă cu pista care va conecta capătul 25 al pistei cu calea de rulare golf şi o platformă pentru parcarea aeronavelor de mare capacitate de categorie D şi E (aeronave cargo): Apron 4;
– etapa a 3 a – construirea unor suprafeţe de mişcare aeroportuare – platforme de parcare aeronave pasageri (aeronave de categoria C) şi a două căi de rulare, Bravo şi Charlie, care vor conecta platforma cu pista de decolare aterizare existentă.
Urmare a procedurilor de licitaţie publică, în anul 2011, pentru realizarea Etapei I a proiectului a fost încheiat contractul de lucrări nr. 146/6.09.2011 survenit între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC Napoca SA – SC Icco Systems SRL- SC Geo Arc SRL, în calitate de executant, având ca obiect, executarea, finalizarea şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m etapa 1 şi suprafeţe de mişcare aferente la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014.
Pe parcursul executării contractului acesta a fost adiţionat cu un număr de 24 acte adiţionale care au crescut valoarea contractului până la suma totală de peste 42.000.000 euro.”, sustin procurorii.
În cursul lunii octombrie 2013, lucrările la pista de decolare-aterizare de 2.100 m ce presupuneau etapa 1 a proiectului au fost finalizate, ele fiind inaugurate la data de 26.10.2013, însă au rămas în continuare spre executare lucrări de mai mică anvergură (finalizarea gardului perimetral, balizare, etc).
Probaţiunea administrată în prezenta cauză a stabilit că pe fondul cointeresării materiale a preşedintelui CJ Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, inculpatul Bene Ioan, acţionarul majoritar al societăţii de construcţii SCC Napoca SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din Etapa II a proiectului, lucrări ce nu fuseseră licitate şi contractate, în sensul de a realiza prelungirea pistei, a căii de rulare Golf precum şi a platformei de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unor astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări).
Folosul urmărit de preşedintele CJ Cluj şi primit de acesta a constat în sume de bani obţinute sistematic de la inculpatul Bene Ioan, pe parcursul perioadei octombrie 2012-mai 2014 suma totală primită fiind de 278.000 lei.
“Probele dosarului au stabilit că, la data publicării anunţului de atribuire, lucrările erau deja executate integral.”, dupa cum se vede clar dintr-o convorbire intre omul de afaceri Bene Ioan si Dan Tudor Serban, director general al SCC Napoca SA.
„………………
Ş.D.T : Te-am sunat, de fapt dimineaţă mi-o trimis ăştia pe mail condiţiile de calificare la apron, o scos apronul pe 18 februarie.
B.I: Da.
Ş.D.T: Şi era acolo una să avem finanţare dedicată pe această lucrare de 16 milioane de lei, adică 4 milioane de euro. Am vorbit cu Horia Ciorcilă, o vorbit şi Rozi cu Giulia şi 90-95% că ne dă Transilvania, chestia asta.
B.I. : Da pe, da nu …(Neinteligibil –n.n.)…ăsta pentru că hai să spunem ceva, poate nu ne dă, noi avem Garanti cum ar veni, ştii? Pentru că apronul tău îi gata. ……………………..”
Cum lucrarile fusesera deja executate era nevoie de toate autorizarile necesare pentru a putea cere plata lucrarilor. Cum arhitectul-sef al judetului nu a vrut sa ia parte la aceasta afacere au urmat presiuni asupra lui si nu numai.
“Probaţiunea de la dosar atestă faptul că inculpatul Uioreanu Horea Dorin cunoştea faptul că lucrările fuseseră executate anterior datei la care se cerea autorizarea respectivelor lucrări şi anterior oricărei forme de licitare şi contractare. În acest sens sunt mărturiile depuse de inculpatul Bene Ioan, suspectul Şerban Tudor Dan precum şi ale martorului Salanţă Claudiu Daniel .”, sustin procurorii.
Iata ce reiese din interceptari:
B.I: Arhitectul şef şi-o modificat programul şi pe zece, zece jumate o să vină el pe la aeroport. Să spun la colegi să nu mai meargă. Probabil vrea să vadă lucrările.
C.D: Ă, nu-i spuneţi, eventual, la domnul director POP, când ajunge el acolo, vreau să mergem şi noi. Eu sunt, chiar acuma
„………………………………..
B.I: Bună dimineaţa domn preşedinte, ce faceţi?
U.H.D: Uite, mă duc până în Grigorescu la păduri. La aia de silvice.
B.I: În jur de ora 10 am înţeles că o să vină şi arhitectul şef al C.J.-ului să meargă până la faţa locului, nu aţi vrea să mergem împreună să vedem un pic lucrarea?
U.H.D: La ora 10 la care lucrare? Aia de la aeroport?
B.I: La aeroport, exact.
U.H.D: Stai să văd că eu mi-am programat tot felul de lucrări, eu aş veni acolo să văd totuşi ce e acolo, că deja …
B.I: Ar fi cel mai bine ca să ne dăm seama exact…
U.H.D: Mai repede nu putem?
B.I: Vorbiţi d-voastră cu arhitectul şef…
U.H.D: Nu vorbesc cu arhitectul, eu dacă se poate mai repede că ce să fac la ora 10 acolo?
…………………………………………
„…………………………………………………..
B.I: Domnul director, am vorbit cu d-l preşedinte , la 9.20 îl luăm de la Consiliu Judeţean, o să-l ia şi pe domnul acela şi mergem împreună.
C.D: E foarte bine
B.I: În spate, cum se intră în spate pe pista din spate ca să fie la şantier. Mergem direct la platformă, la APRON. ………………..
+
Ş.T.D: Să-mi bag piciorul să înnebuneşti, aşa ceva! Deci io am crezut că şi înnebunesc şi-l strâng de gât pe ăla.
C.D: Corect.
Ş.T.D: Da bun măi, dar să n-aibă nişte oameni .. le-am şi zis „domnule, dar stai un pic, cum faceţi acum pe niznaiu, că ştiaţi toţi că-i făcută lucrarea, că voi ne-aţi zis s-o facem.” I-am zis la UIOREANU „domnule, dar ştiai şi tu, ştiai şi domnul arhitect ştia, toată lumea ştiaţi. Acuma vii şi faci aşa pe prostul cu expertiză cu …
C.D: Da, ultima variantă; nu-s mai bune avizele alea, trebuie să obţinem alte avize. Deja am vorbit cu Claudiu să obţină alte avize. Şi de la M.Ap.N şi de la Autoritate, toate care o zis că-s bune, nu mai îs bune.
“Măsurile luate de cei implicaţi au fost multiple şi ele au constat în presiuni exercitate asupra funcţionarilor cu atribuţii în emiterea actelor de autorizare în vederea eliberării autorizaţiei precum şi asupra altor funcţionari din CJ Cluj pentru înfrângerea oricăror intenţii de boicotare a emiterii actelor vizate, în special pentru a se evita devoalarea situaţiei existente şi declanşarea unui scandal mediatic.”, noteaza anchetatorii.
C.D: Le-am trimis o adresă, acuma pun .. nu-i nevoie de CTE de la Consiliul judeţean, că-s venituri proprii.
B.I: Că vreau să facă o Hotărâre de Consiliu Judeţean.
C.D: Nu-i nevoie. Şi le-am dat dresă. Deci acuma am trimis pe e.mail-ul, cred că l-am şi trimis. Zice: s-a comunicat avizul (ce le trebe din nou) avizul MApN, trebe din nou, studiu geo tehnic. Am înţeles că trimite 2-3 foraje.
B.I: Aha.
C.D: Deci, dacă se merge pe varianta de amendă, procedura se complică, trebuie reluată de la faza de certificat de urbanism, în scopul intrării în legalitate. Deci dacă-i amendă ne amână cu vreo 2-3 luni.
+
………………….
C.D: Trebuiau luaţi, duşi acolo pe şantier şi…
B.I: Păi i-am dus pe şantier, mai mult de atâta nu am ştiut ce să fac.
C.D: Dar OLELEU o cunoscut treaba asta.
B.I: Cum să…bine, o ştiut toată lumea. Eu ştiu că trebuia să vină şi celălalt vice, nu comentăm. Da.
C.D: Eu zic că se încurcă. Deci dacă … că acuma el vrea să folosească public contra mea, OLELEU, treaba asta.
B.I: Da?
C.D: Deci dacă foloseşte public chestia asta contra mea se încurcă. Şi el, şi HORIA UIOREANU.
………………………………………………………….
C.D: Nu puteţi vorbi cu el să se oprească?
B.I: O să mă opresc dimineaţă eventual până la ei, atunci, că mă duc la aeroport mâine, la 9.30. Am o discuţie atunci.
C.D: Bun. Era urgentă platforma, dar aţi avut acordul lui OLELEU şi a lui UIOREANU să lucraţi.
B.I: Evident, evident. Da, bun, ne auzim, eu oricum o să mă opresc dimineaţă pe la ei atunci, să am o discuţie cu ei.
O discuţie similară a purtat directorul aeroportului şi cu suspectul Şerban Tudor Dan căruia i-a cerut să intervină pentru ca problema să nu ajungă şi la ştiinţa altor persoane:
„…………….
C.D: PSD, nu-i de PSD adus arhitectu ăsta ?
Ş.D.T: Eu de unde să ştiu că şi ăla mă era ceva, aşa de tare m-am enervat de am zis, domnule da acuma ce sântem mai catolici ca Papa. Are vreo hibă proiectu, nu. Păi nu vi-s destule că sânt atâtea studii geo în stânga-dreapta, mai trebe încă unu aicea, zic chiar asta mi se pare ultimu’ motiv pentru care să respingi la, într-un final glorios s-o accepte că domnule da îi făcută. Da ce te f… pe tine grija că zic, toată lumea ştia că-i făcută. Domnu preşedinte ştia că îi făcută ….
C.D: Da şi Oleleu ştia. Da voi cu Oleleu nu aţi vorbit de treaba asta ?
ŞERBAN DAN TUDOR : Da o să-l sun, o să-l sun pe Nelu dimineaţă să-l sune pe, pe ăsta să-l cheme un pic pe Oleleu la el.
C.D: No, îi neapărat urgent.
Ş.D.T: Da.
C.D: Că de se apucă şi vorbeşte cu consilierii judeţeni !
Ş.D.T: Da, exact asta nu ne mai lipseşte, ha, ha, ha. Da, da parcă faci şi duci acasă să mor eu.
………………………………………………………
Ş.D.T : Că de făceam ceva şi era pentru uzu nostru personal pe cuvânt că înţelegeam toată agitaţia asta. Da îi pentru uzu lor. Şi azi o început că ei vor să taie panglică. Păi ce pu …mea de panglică vreţi să tăiaţi că noi am zis, din clipa în care voi daţi autorizaţia, că îi făcută că nu-i făcută lucrarea oricum ca să o declarăm mai trebuie să treacă o lună. Că până când facem săpăturile, chemăm inspectoratu să vadă săpăturile, până facem umpluturile, chemăm inspectoratu să vadă umpluturile. Deci sânt nişte faze determinante care nu le poţi face în trei zile.
…………………………….”
„………………….
Ş.D.T: Îs aicea la Consiliul Judeţean, pe tema aia cu aeroportul. Imbecilul ăla cu care am fost, nu ăla mare, ăla micu.
B.I: Da, ăla micu?
Ş.D.T: Ăla cum o ajuns aici, o făcut referat, că el o descoperit acolo lucrări nu ştiu ce dracu, neautorizate şi că, să se dispună control, în fine, bun. Ă, totu-i mânat de ramura roşie, pentru că omul vine de la Chinteni.
B.I: Da.
Ş.D.T: Şi o făcut hârtie prin tot Consiliul Judeţean. Problema ştii care este? Conform noii legi, asta este penal, faptul că ai construit fără autorizaţie.
……………………………..”
Ş.D.T: Da DAVID?
C.D: Ă, să-ţi dau pe un fax adresa aia şi vreau să te rog să te duci .. să emită al … autorizaţie.
Ş.D.T: Da, bagă-mi-o pe fax, pe e.mail, pe ceva…….. bun, îi scriu mesaj „ am depus toate astea, te rog vorbeşte să emită astăzi”.
C.D: Na bine mulţumesc şi vorbim.
Ş.D.T: Apoi, vedem ce răspunde.
În continuare, demersurile grupului format din Uioreanu Horea Dorin, Bene Ioan, Ciceo David Ioan şi Şerban Tudor Dan au constat în încercarea de acoperire, prin acte false, a lucrărilor efectuate, în scopul de a crea o aparenţă de legalitate.
C.D: Servus, servus! Vroiam să te întreb cum o fost.
Ş.D.T: Da, a fost. I-am zis că trebuie obligatoriu că toate actele, să ne dea aia. Păi zice: „Cum să fac?” Păi zic: uită-te, părerea mea, eu m-am gândit, este să ceri aeroportului să-ţi dea o clarificare în baza la ce ţi-o zis ăla că lui i se pare că sunt lucrări, să-ţi spună ce lucrări sunt acolo şi aeroportul îţi va răspunde că sunt lucrări de canalizare şi rigole aferente golfului, care sunt.
C.D: (?)… intră autorizaţie, deci emiteţi autorizaţie cu chestia aia … nu are legătură…
Ş.D.T: Da, bun, da’ asta putem să facem.
C.D: Da, da, putem să facem, n-am zis că nu putem.
Ş.D.T: Şi pentru că-i cu regim, că-i cu regim special şi nu se poate intra, ce se lucrează la aeroport, aeroportul îţi răspunde că-s lucrări din contractu’ 146 cu autorizaţie de construcţie nr. 88, respectiv lucrări de ă… drenaj şi rigole aferente la golf şi gata. Şi cu asta ai închis subiectul şi dai.
C.D: Că nimeni n-o…
Ş.D.T: Ce zici?
C.D: Da şi ăla dacă îmi face o plângere, discutăm mâine să vedem că în condiţiile.
Ş.D.T: Păi asta.
C.D: La ce scandal o fost cu ăştia, colegii nu mai semnează şi-ţi spun, „Napoca” nu-şi mai vede banii vreodată dacă nu-l trimite. N-are nicio legătură autorizaţia de construcţie cu chestia aia
“Activităţile efectuate în cauză au stabilit că, nici această variantă luată în discuţie la începutul lunii aprilie 2014 nu a fost agreată unanim, din teama de emitere şi asumare a unor noi acte false, astfel că, ideea a fost abandonată.
Presiunea resimţită de grupul format din inculpaţii Uioreanu Horea, Bene Ioan şi suspecţii Ciceo David şi Şerban Tudor Dan de scurgerea timpului şi neobţinerea actelor dorite a crescut exponenţial urmare a publicării on line, în după-masa de 31 martie 2014 şi, ulterior, în dimineaţa de 2 aprilie 2014, a două articole de presă ce devoalau suspiciuni privind organizarea formală a licitaţiei, pentru lucrări ce fuseseră anterior executate, precum şi impunerea unor condiţii de calificare ce favorizau firma Napoca Construcţii SA.
Publicarea primului articolul a determinat pe preşedintele CJ Cluj Uioreanu Horea să ia legătura cu patronul publicaţiei on line, cu care a stabilit o întâlnire în cursul zilei de 1 aprilie 2014. Urmarea celor discutate de cei doi a constat în scoaterea articolului din 2 aprilie de pe mediul on line precum şi demiterea ziaristului care l-a realizat, fiind astfel evident scopul urmărit de edilul judeţului, care a încercat să acopere maniera ilicită în care contractul fusese atribuit şi modul ilegal în care se realizaseră lucrările.
La rândul său, reacţionând la adresa articolelor de presă, într-o discuţie purtată cu un alt reprezentant din presă, inculpatul Bene Ioan şi-a manifestat nemulţumirea asupra celor publicate, recunoscând însă trucarea licitaţiei. Astfel, omul de afaceri a împărtăşit interlocutorului său că a fost realizată o procedură de licitaţie „la înţelegere” şi că, pentru a da o aparenţă irefutabilă de legalitate „a pus” pe unul din participanţii la licitaţie să formuleze contestaţie, ştiind că respectiva societate nu are nicio şansă de izbândă pentru că nu îndeplinea condiţiile de participare, fiind vorba de o societate comercială cu numai 2 angajaţi:
„………………….
B.I: Dar problema care este? Sigur că nici pista veche nu se termina dacă noi, noi aveam făcute în avans 4 luni de zile lucrări care ei nu le autorizaseră, ca să mă înţelegi. Şi tot scandalul ăla de anul trecut….autorizaţie ei înşişi. Clar că-i o campanie. Ideea care a fost? Licitaţia a fost făcută, sigur că la un moment dat o echipă de la băieţii ăştia a lu ACI, mă rog, Grup 4, i-am pus pe 2 din Beclean să conteste, nu au avut ce să conteste că ăia nici măcar nu se încadrează, că sunt 2 angajaţi. Ştii? Dar de formă
La data de 2 aprilie 2014 preşedintele CJ Cluj inculpatul Uioreanu Horea Dorin i-a cerut arhitectului şef o discuţie privind găsirea unei rezolvări asupra situaţiei existente. Indiciile cauzei arată că, în discuţia purtată varianta propusă de Salanţă Claudiu a vizat efectuarea unei constatări la faţa locului, sancţionarea constructorului pentru realizarea de lucrări în lipsa autorizaţiei legal emise şi întocmirea actelor pentru intrarea în legalitate. La discuţie au participat şi secretarul judeţului Simona Gaci precum şi Raţiu Mariana, director în CJ Cluj:
„………
S.C.D: Da’ noi nu venim cu avionu’, cu maşina suntem. Venim după-masă. Da’ spuneţi-mi trebe’ semnat ceva, sau e ceva urgent?
U.H.D: Nu trebe’ semnat nimica, eu vroiam nişte… Io…Io cred că…bun, tre’ să discutăm să încheiem subiectu’. Ăsta tre’ să…nişte clarificări acolo, să ne dea nişte clarificări aeroportu’ şi aşa mai departe. No bun…
Varianta prezentată de arhitectul şef Salanţă Claudiu a fost agreată de inculpatul Uioreanu Horea în condiţiile în care, în urma tuturor discuţiilor purtate cu arhitectul şef şi secretarul judeţului, aceştia i-au comunicat poziţia lor fermă în a nu semna acte în afara dispoziţiilor legale. Odată ajuns la concluzia că aceasta este singura formă de depăşire a impasului în care se aflau, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a acceptat şi aprobat referatul întocmit de arhitectul şef prin care s-a stabilit ca, la data de 3 aprilie 2014 acesta este delegat să efectueze un control la şantierul din cadrul aeroportului.
Drept urmare, în dimineaţa de 3 aprilie 2014 la sediul aeroportului s-au prezentat în vederea efectuării uniui control martorii Salanţă Claudiu şi Mureşan Anda, funcţionar din cadrul Direcţiei Urbanism a CJ Cluj. Cei doi s-au lovit însă de refuzul reprezentantului constructorului de a le permite accesul pe şantier.
Aflând de iminentul control din dimineaţa de 3 aprilie 2014, în jurul orei 9,30 suspectul Ciceo David (ce se afla într-o deplasare în Kuala Lumpur), a contactat telefonic pe inculpatul Bene Ioan şi l-a anunţat despre intenţia arhitectului şef de a face un control la aeroport:
„……………………………………
C.D: Bună ziua. Acuma mi-o trimis un SMS IULIU POP, eu după masă ajung, mi-o trimis IULIU POP un SMS că vine arhitectul şef cu ANA MUREŞAN în control la aeroport, rugămintea e dacă puteţi fi şi d-voastră.
B.I: Să spună la ce oră este şi o să-l trimit şi pe DAN ŞERBAN şi o să vin şi eu……………………….”
De urgenţă, omul de afaceri a transmis angajaţilor săi ce răspundeau de lucrări să interzică categoric pătrunderea pe şantier, dispoziţie transmisă mai departe de suspectul Şerban Tudor Dan:
„…………….
Ş.D.T: La aeroport, dai acolo dispoziţie că nu intră nimeni decât ă, oameni de …
Într-adevăr, ajunşi la aeroport pentru efectuarea controlului, cei doi funcţionari au constatat că nu sunt lăsaţi să pătrundă pe şantier, fiind ţinuţi de reprezentanţii societăţii Napoca în afara permietrului şantierului. Obstrucţionarea controlului a fost raportată de cei doi funcţionari secretarului judeţului şi preşedintelui CJ Cluj. Totodată, Salanţă Claudiu a apelat şi la poliţie:
„……………
S.C: Intru pe aeroport, de pe aeroport nu mi se dă voie să intru pe şantier. Sunt la capătul şantierului, la capătul şantierului este organizare de şantier neautorizată, nu mi se dă voie să intru pe şantier, în acest context care-i demersul legal pe care trebuie să-l fac? Chem poliţia română să identifice pe cine e aici? Sau ce fac?
S.G: Nu ţi se dă voie să intri?
S.C: Nu mi se dă voie să intru. Că să fac o cerere. Cerere pentru ce? ŞERBAN nu ne dă voie să intrăm, ca să o luăm aşa. Pentru că el a fost sunt. Din ambele părţi. Deci până acuma e un cumul de …până acuma am două, una nu ni se dă voie să intru pe şantier, care e contravenţie de la 1000 la 100 mii lei, a doua, e aici o lucrare, o organizare de şantier, dar care atenţie, nu este aferentă aeroportului.
S.G: Nu e aferentă aeroportului?
S.C: Nu, dar este totuşi în perimetrul aeroportului. După gardul ăsta minunat cu 3 plase de sârmă. În care se livrează materie primă unde este nevoie. În speţă, inclusiv la deşeuri…
„………………………………………………………………….
S.C: Domnul preşedinte, ştiţi ce păţim? Nu suntem lăsaţi să intrăm pe nici unul din şantiere.
U.H.D: Nu înţeleg.
S.C: Nu suntem lăsaţi să intrăm pe şantier. Asta înseamnă o altă contravenţie, tot de la 1000 la 100 mii. Faptul că nu ni se permite accesul.
U.H.D: Cine?
S.C: Am vorbit cu d-l Pop Iuliu, el ne-a anunţat că constructorul doreşte să-i trimitem o solicitare în acest sens.
U.H.D: Trimiteţi o solicitare.
S.C: I-am trimis, i-am pus la dispoziţie documentele care le-am avut, au zis că nu, că nu ne lasă. Nici măcar nu avem nevoie de nici un document.
U.H.D: Bun, şi atunci ce-i de făcut?
S.C: Nu ştiu, singura chestie…acuma aştept, că mai este o chestie, aşteptăm să vină şeful punctului de lucru de la firma de pază, o să identificăm persoana, ne dă că nu ne lasă să intrăm…
U.H.D: Bine, acuma găsiţi o cale amiabilă să intraţi acolo.
S.C: Eu o găsesc, dar nu ştiu cum. Că nu ne lasă, nu am venit cu bună intenţie? Şi mă bat de ce? Chiar cu foarte bună intenţie, am discutat.
Aflând de cele raportate, preşedintele CJ Cluj l-a chemat de urgenţă la sediul instituţiei pe suspectul Şerban Tudor Dan căruia i-a cerut să lase angajaţii săi să efectueze controlul, asigurându-l că „intenţiile sunt bune”:
„……………..
B. I: Vreau să te întreb, ţi-am mai trimis şi altceva, alt rezultat ? Aici îs tot la poartă şi filmează dar oricum nu le dai drumu Dane decât când îţi zice de la Consiliul Judeţean, „da, le dăm, daţi-le drumu, intraţi”.
Ş.T.D: Da, da, da, da.
B.I: Da ?
Ş.T.D: M-o chemat preşedintele până la el, mă duc.
B.I: No, du-te până la el, bine. …………..”
După derularea întâlnirii, suspectul Şerban Tudor Dan a raportat cele discutate cu inculpatul Uioreanu Horea Dorin către suspectul Bene Ioan:
„……………..
Ş.T.D.: Am fost acolo, mă, de ce nu i-aţi lăsat, că ei acuma vroiau numai să constate şi după aia vă dădeau amendă de 1000 lei. Zic, auzi, amenda este penală şi pe mine nu mă interesează , eu nu sunt de acord să fac nici un fel de amendă …păi nu că au opinie de la Bucureşti că nu-i penal. Zic când o văd aia scrisă în momentul următor vă las să intraţi în aeroport…
B.I: Bineînţeles.
Ş.T.D: Să constataţi ce vreţi. Până atunci nu vă las, în fiecare zi inventez altceva.
La fel ca angajatul său, şi inculpatul Bene Ioan a rămas ferm pe poziţii şi a cerut în continuare angajaţilor săi de la şantier şi de la pază să nu lase pe nicio persoană de la CJ Cluj să efectueze control la şantierul de la aeroport, unde nu intră nici Dumnezeu dacaă aşa spune el:
„…………..
Mugur: O venit o maşină cred că de la Consiliul Judeţean.
B.I: Mă de la Consiliul Judeţean, nu intră nici Dumnezeu pe aeroport. Când spun eu !
Mugur: N-o intrat, n-o intrat …
B.I: Da, blocaţi Dane adrese, hârtie, momentan………….”
„…………………………………………….
B.I: Te rog de la obiectivul de la aeroport să aveţi vigilenţă maximă. Nu vreau să aud că a intrat nimeni…
B.A: Domnule, acuma fac toate hârtiile, diligenţele, se va păstra acest consemn.
B.I: Consemnul ăsta îl păstraţi până când se ridică.
Ca atare, controlul nu a putut fi efectuat, cei doi funcţionari negăsind sprijinul necesar nici la conducătorul instituţiei judeţene (aservit intereselor de grup) şi nici la organele de poliţie cu care s-a intrat în contact în acea zi pentru luarea de măsuri. Fiind evident pus într-o situaţie ingrată, de a face faţă presiunilor venite din partea grupului de interese din care şi el face parte, grup aflat în contradicţie cu interesul public, inculpatul Uioreanu Horea a luat legătura cu inculpatul Bene Ioan cu care a realizat o întâlnire în seara de 3 aprilie 2014 la Hotel Meridian:
„……………
U.H.D: Bun, hai să vedem ce… totuşi ce facem…, că situaţia asta nu e în regulă ce se întâmplă acolo…
B.I: Păi… (tăcere)
U.H.D: Nu… (tăcere) No…, eu aşa zic. Pe unde sunteţi?
B.I: Eu acuma ajung la birou…, în următoarele două minute.
U.H.D: Apăi…, no… Şi eu sunt la birou şi nu…
B.I: Păi bun…, ce să fac?
U.H.D: Păi da’ haidaţi până la mine…, sau nu ştiu ce… Eu am vorbit şi cu domnul director ŞERBAN, dar văd că nu se înţelege… anumite lucruri…
B.I: Da.
U.H.D: No…
B.I: Bine. Eu vin undeva în douăzeci de minute.., e mult?
U.H.D: Păi nu-i mult, da’ unde…?
B.I: Îl iau şi pe DAN… Vin unde spui… Şi-l iau şi pe DIMITRIU, da’-s în C.A….
U.H.D: Nu mai trebuie, dom’le… C.A.-ul, acuma tot…
B.I: Da? Să vin eu? Bine, OK.
U.H.D: Păi da’ veniţi toţi trei dacă crezi, da’ hai să rezo.., să deblocăm situaţia.
B. I: Bun. E în regulă. Unde să mergem?
U.H.D: Sau nu-i bine? Păi nu ştiu, spuneţi unde şi vin şi eu, că şi eu vreau să ies din instituţia asta.
În discuţia purtată, preşedintele CJ Cluj i-a adus acestuia la cunoştinţă, detaliat, faptul că se fac demersuri pentru găsirea unei soluţii de rezolvare a situaţiei care să fie benefică tuturor celor implicaţi, că respectivul control nu urmăreşte decât depăşirea situaţiei şi că aceasta impune constatarea efectuării lucrărilor şi sancţionarea contravenţională a constructorului, acte ce erau obligatorii paşilor necesar a fi urmaţi pentru emiterea autorizaţiei de construire în condiţiile în care funcţionarii abilitaţi în acest sens s-au opus categoric emiterii actelor în alte circumstanţe. Urmare celor discutate, inculpatul Bene Ioan a anunţat angajaţii săi că, a doua zi, la sediul aeroportului vor veni din nou în control funcţionarii CJ Cluj şi a cerut ca acestora să le fie permis accesul, însă restricţionat şi atent monitorizaţi:
„………………..
B.I: Da? No bine, ajung şi eu atunci în firmă. M-am întâlnit, mâine tre’ să-i lăsăm să circule că am înţeles povestea, da’ îţi explic eu acuma când vin şi ne vedem. ………. Deci ridicaţi mâine consemnu’, ridicaţi consemnu’, poa’ să vie’ de dimineaţă ăia fără probleme, o să fim şi eu. Numai să ne informeze când ajung, da?
Aşadar, la data de 4 aprilie 2014, cu „bunăvoinţa” inculpatului Bene Ioan, arhitectul şef al judeţului şi colega sa au reuşit să efectueze un control la şantierul din cadrul aeroportului unde au constatat nemijlocit realizarea de lucrări în afara autorizaţiei. O altă împrejurare constatată de membrii echipei de control s-a referit la descoperirea folosirii în cadrul lucrărilor de la apron de material de construcţii (pământ) provenit din excavările de la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), lucrare ce se află în executarea aceluiaşi constructor, unde beneficiarul CJ Cluj a constatat anterior efectuarea de excavări ilegale şi sustragerea de material de construcţii care puneau în pericol CMID-ul prin posibilitatea de surpare a unui versant al construcţiei:
„……………..
S.C: Auziţi. Staţi să-ţi spun în felul următor, să nu mai cauţi dealul că ţi l-am găsit.
R. M: E la aeroport nu dealul?
S.C: Îhî.
R.M: Ce ţi-am spus?
S.C: Deci să nu-l mai cauţi că ţi l-am găsit. Ţi-am făcut şi poză.
R.M: Bun, dar nu constataţi partea de acolo cu de aici? Că ŞTEFAN o zis că-i furt.
După finalizarea controlului, în vederea întocmirii actelor de constatare a lucrărilor din şantier, arhitectul şef a cerut sprijin şi consultare specialiştilor din cadrul Inspectoratului în Construcţii Bucureşti, problema cea mai dezbătută fiind legată de încadrarea legală a conduitei constructorului, anume dacă ea constituie contravenţie sau este infracţiune. Dezbaterile şi consultările au consumat o perioadă de peste 10 zile, ceea ce a determinat pe inculpatul Bene Ioan şi suspectul Şerban Tudor Dan, alături de suspectul Ciceo David să aprecieze că s-a acţionat cu rea credinţă, că li s-a prezentat mincinos situaţia şi că nu vor primi niciodată actul de autorizare. Suplimentar, aceştia au cerut insistent preşedintelui CJ Cluj să intervină la arhitectul şef şi să determine emiterea autorizaţiei, presiuni pe care, la rândul său, inculpatul Uioreanu Horea le-a exercitat asupra lui Salanţă Claudiu.
Relevant este faptul că, în această perioadă, în presa locală, atât on line cât şi tipărită, au apărut articole denigratoare la adresa arhitectului şef Salanţă Claudiu, în care era acuzat de conflict de interese, existând indicii că aceste articole au fost comandate de membrii grupului format în jurul preşedintelui Uioreanu Horea Dorin:
„……………….Fac precizarea că în această perioadă am făcut obiectul unei campanii de presă prin care s-a încercat denigrarea mea, iar dl. preşedinte Horea Uioreanu a făcut afirmaţia „că fiecare ştie ce-a făcut în trecutul lui” probabil, referindu-se la articolele care au urmat afirmaţilor dânsului, respectiv cu referire la firma la care eu am lucrat înainte de a fi angajat al CJ Cluj…………”(declarraţie martor Salanţă Claudiu Daniel)
La fel, şi alţi angajaţi ai CJ Cluj au făcut obiectul unor articole de presă, articole ce au fost „prevestite” de icnulpatul Uioreanu Horea Dorin după cum însăşi martorii audiaţi au arătat:
„……………..La data de 17.04.2014, în presă a apărut un articol ce făcea referiri denigratoare la adresa unor funcţionari din Consiliul Judeţean Cluj, care erau denumiţi ,,măcelari” sau ,,dervişi”, fiind indicaţi cu numele colegii mei Tatomir, Ştefamn Iliescu, Simona Gaci şi eu. Cu privire la persoana mea se mai arăta că manipulez preşedintele şi că mă opun proiectelor importante ale judeţului. La articolul respectiv au fost postate mai multe comentarii în care unul dintre ele făcea referiri ameninţătoare, la adresa mea ,ameninţări pe care le-am perceput ca atare şi am considerat că pot constitui un pericol pentru integritatea fizică a mea şi a fiului meu. În seara respectivă, după ce a apărut articolul am primit pe telefon un mesaj de la un număr necunoscut ce spunea ,,seamănă cu tine şmecheră”. După ce am citit articolul respectiv şi am primit mesajul, am avut o discuţie cu preşedintele, discuţie la care au asistat şi vicepreşedintele Vakar şi Simona Gaci şi i-am împărtăşit acestuia temerile mele iar preşedintele mi-a spus să nu iau în seamă, că aşa sunt ziariştii, domnul Vakar a replicat că nu este posibil de felul acesta să fim trataţi în presă şi s-a întrebat cum de li se permite.
În duminica ce a urmat, a mai apărut un articol ce mă viza, intitulat ,,Mariana mentalista”. În prima zi lucrătoare, respectiv marţi, m-a chemat domnul preşedinte la dânsul în birou, ….. mi-a spus să mă pregătesc, că vor urma atacuri la adresa mea, eu l-am întrebat despre ce este vorba şi la ce să mă aştept, dânsul mi-a zis că ştiu eu de la cine şi să fiu convinsă că se aşteaptă să fac greşeli, nu mi-a dat prea multe amănunte, mi-a zis doar că a vrut să mă informeze şi a încheiat spunându-mi că totuşi să stau liniştită. Discuţia respectivă a avut în primul moment un impact puternic asupra mea în sensul că din nou am perceput-o ca o ameninţare fizică şi l-am sunat pe soţul meu să meargă la şcoală să ia copilul. Am discutat apoi cu colegii mei despre discuţia cu preşedintele. Colegii cu care am discutat erau Simona Gaci, Simona Tatomir, Dan Pop, Alexandru Creţu şi Ştefan Iliescu, le-am povestit acestora cele discutate cu preşedintele şi îngrijorarea pe care o aveam, practic eram de-a dreptul speriată, chiar am plâns în discuţia purtată, lucru care mi se întâmplă foarte rar şi am spus colegilor că e u una nu mai rezist să lucrez în astfel de presiuni şi am propus să mergem încolonaţi la DNA sau să facem plângere……………”
Articolele respective au fost apreciate ca atare de funcţionarii din CJ Cluj care, în discuţiile purtate precum şi cu prilejul declaraţiilor date în cauză au împărtăşit faptul că au simţit presiunea pusă pe ei, la care erau hotărâţi să nu cedeze, exprimându-şi speranţa că: „în ţara asta încă sper că nu mi se poate întâmpla nimic, pentru că am avut curajul să înfrunt nişte gunoaie”.
*****
La data de 8 mai 2014 CJ Cluj, sub semnătura preşedintelui Uioreanu Horea Dorin, precum şi a arhitectului şef Salanţă Claudiu Daniel şi a secretarului judeţului Gaci Simona, s-a emis autorizaţia de construire pentru obiectivul „Execuţie platformă de staţionare aeronave Apron 4”.
De îndată ce a intrat în posesia actului, inculpatul Bene Ioan a dispus întocmirea actelor necesare pentru a putea face încasări ale lucrărilor ce erau demult executate şi finalizate. Deşi a intenţionat să întocmească iniţial o situaţie de lucrări, pentru suma de 10.000.000 lei, la sfatul dirigintelui de şantier, s-a hotărât divizarea în 4 astfel de documente, care să cuprindă etapele fireşti ale realizării proiectului, de la săpături şi umpleri de fundaţii cu piatră, până la turnarea stratului de geotextil şi betoane.
*****
Semnificativ este faptul că, la data de 12 mai 2014 preşedintele CJ Cluj l-a chemat la sediul instituţiei pe inculpatul Bene Ioan căruia i-a comunicat că instituţia judeţului va face în cursul zilei o plată de 18 miliarde lei către regia aeroportului. Odată ce a aflat despre acest fapt, inculpatul Bene Ioan l-a apelat pe suspectul Ciceo David şi i-a cerut să verifice dacă au intrat banii, directorul aeroportului promiţând că, în situaţia în care cele comunicate de confirmă, de îndată, îi va face la rândul său, plată.
*****
Din probele de la dosar rezultă că, în perioada octombrie 2012- martie 2014, prin intermediul consilierului Pop Răzvan Marius, suspectul Bene Ioan a remis cu titlu de mită suspectului Uioreanu Horea Dorin suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.00 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei.
———-
Probaţiunea dosarului a mai stabilit că, în cursul lunii mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a mai beneficiat de o tranşă de bani de la inculpatul Bene Ioan, în cuantum de 5.000 euro, de această dată suma pretinsă ca mită fiind disimulată printr-un contract ce ascundea astfel adevărata convenţie între părţi, act menit să disimuleze adevărata natură a provenienţei a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită. În acest sens arătăm că:
În cursul lunii aprilie 2014 preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a contractat cu Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL (CCSCC), societate aparţinând numitei Foia Ardelean Cosmina, efectuarea unui sondaj de opinie în contextul alegerilor euro-parlamentare ce au fost fixate pentru data de 25 mai 2014. În acest sens, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a purtat mai multe discuţii cu suspectul Foia Ardelean Flaviu, reprezentant al CCSCC Cluj. Faţă de obiectivele stabilite prin contract, cei doi au convenit că valoarea serviciilor ce urmau a fi prestate se situează la suma de 22.320 lei, reprezentând echivalentul a 5.000 euro, fără a se stabili dacă suma conţine sau nu taxa pe valoarea adăugată.
La ceva vreme după lansarea comenzii asupra sondajului de opinie, Foia Ardelean Flaviu l-a contactat pe preşedintele Consiliului Judeţean Cluj la data de 5 mai 2014 şi i-a comunicat faptul că sondajul a fost realizat şi materialele sunt pregătite, solicitând o întâlnire pentru a discuta asupra plăţii. Preşedintele CJ Cluj i-a cerut amânarea întâlnirii, în condiţiile în care nu dispunea de suma necesară pentru onorarea contractului:
„…………..
F.A.F: Voiam să vă întreb dacă ne vedem astăzi, să mai continuăm la problema noastră.
U.H.D: N-am.., n-am nicio şansă, că pe perioada vacanţei ăsteia n-am… făcut nimica de treabă… Ha…
F.A.F: Am înţeles. Pe mâine credeţi că o să fie un pic mai bună?
U.H.D: Sper… No, să vedem… Încerc.
F.A.F: Am înţeles. Atuncea vă sun mâine dimineaţă.. şi apăi să vă aduc şi materialele care…
U.H.D: No, hai să vedem…
F.A.F:.. au ieşit.
U.H.D: Şi ce a ieşit? E bine?
F.A.F: Acuma mai povestim… Ha, ha….
………………….”
Cum sondajul a fost executat si banii de la omul de afaceri Ioan Bene nu veneau, presedintele CJ Cluj a inceput sa il caute pe acesta pentru plata.
“La data de 9 mai 2014 inculpatul Uioreanu Horea Dorin şi suspectul Foia Ardelean Flaviu s-au întâlnit la sediul PNL Cluj unde reprezentantul CCSCC i-a prezentat preşedintelui CJ Cluj rezultatele sondajului de opinie şi au convenit ca ulterior să se contacteze pentru plata activităţii efectuate. Pentru perfectarea înţelegerii legat de plata contractului, inculpatul Uioreanu Horea Dorin l-a căutat în mai multe rânduri pe inculpatul Bene Ioan în zilele de 12 şi 13 mai 2014 căruia i-a cerut o întâlnire, însă aceasta nu s-a realizat în timp util:”, consemneaza anchetatorii.
„………………………………….
B. I.: Când? Acuma?
U.H.D: Io-s aicea. Da, acuma, că după aia încep să se …
B.I: OK.
U.H.D: Da’ nu, îi chiar cinci minute, dacă se poate. Bine?…………………..”
„……………….
B. I: Da domnu’ preşedinte?
U.H.D: Păi, m-ai uitat. Io acuma plec din Cluj.
B.I: Pleci din Cluj? Na. Unde pleci oare?… vin dimineaţă, dacă tu eşti în zonă………..
U.H.D: Am înţeles, dar ai zis că după ce termini vii pă la mine, dar n-ai făcut-o!….Măi, nu ştiu, îi chestia aia cu preţul nostru de la … na.
B.I: Ştiu.
U.H.D: Eu, am fost … de acolo am venit. Păi da nu-i altceva, decât ăsta-i subiectul. Dacă îi vreo şansă, bine, dacă nu … iară îi bine.
B.I: Da, da.
U.H.D: Na bine?……………..”
În zilele următoare suspectul Foia Ardelean Flaviu l-a apelat în mai multe rânduri pe inculpatul Uioreanu Horea Dorin însă acesta nu a răspuns apelurilor sale. Până la urmă, având în vedere insistenţa cu care a fost căutat, inculpatul Uioreanu Horea i-a comunicat lui Foia Ardelean Flaviu în discuţia purtată la data de 13 mai 2014 că nu va putea să se întâlnească cu el pentru că, la rândul său, nu s-a întâlnit cu cine trebuia să o facă, referirea fiind evidentă la persoana omului de afaceri Bene Ioan, cel pe care inculpatul Uioreanu Horea l-a rugat mai multe zile să vină la întâlnire:
„………….
U.H.D: Eu cred c-o amânăm asta, pentru că n-am reuşit să mă cuplez cu cine trebuia să mă cuplez, ştii? Da’ până mâine.., că până mâine rezolv, bine?
F.A.F: Am înţeles… No, bine atunci…
U.H.D: În rest, cum eşti? Bine?
F.A.F: Bine…, bine… Mai pregătim un sondaj acuma, naţional… şi…
U.H.D: Naţional?
F.A.F : Naţional…, acuma… Pe săptămâna viitoare să-l terminăm… Povestim şi pentru…, dacă mai doriţi aicea… Vedem…, putem să cuplăm cumva………………”
S-a stabilit că, în vederea efectuării plăţii acestui contract, preşedintele CJ Cluj a apelat la sprijinul inculpatului Bene Ioan, căruia i-a solicitat să plătească cei 5.000 de euro către CCSCC, împrejurare convenită de cei doi urmare a discuţiei purtate în data de 13 mai 2014, cu prilejul întâlnirii pe care cei doi au avut-o în jurul orei 13,00, la hotelul Meridian din Cluj Napoca:
„………………………………….
U.H.D: Şapte minute!
B.I: Da? No, bine… …………………..”
Odată stabilit că omul de afaceri Bene Ioan va achita costurile aferente acestui contract, în dimineaţa de 15 mai 2014, preşedintele CJ Cluj l-a contactat telefonic pe Foia Ardelan Flaviu şi i-a solicitat o întâlnire la sediul CJ pentru a discuta amănunte legate de finalizarea contractului şi modul de plată:
„……………………..
U.H.D:Puteţi veni până acolo, la consiliu?
F.A.F:Sigur că da, în 10 – 15 minute
U.H.D:Bine, vă aştept!
—-
După finalizarea discuţiei, preşedintele CJ Cluj i-a solicitat lui Pop Răzvan Marius să ia legătura cu omul de afaceri Bene Ioan, pentru a-i prezenta contractul şi pentru a stabili cu acesta detalii referitoare la plată
B.I: Bine, eu sunt la birou şi când vii, dau o cafea.
P.R.M: Bine, bine, că mai avem şi altceva de discutat, mi-o zis domnul preşedinte.
B.I: Ok, bine maestre, eu sunt aci……
În aceeaşi zi, de 15 mai 2014, în jurul orei 13,00, martorul Pop Răzvan Marius s-a deplasat la sediul firmei SC Construcţii Napoca SA din Cluj Napoca, Piaţa 1 Mai, unde s-a întâlnit cu inculpatul Bene Ioan, căruia i-a pus la dispoziţie, tot în format electronic, draftul de contract. În cuprinsul discuţiei purtate de cei doi, înregistrată ambiental, a rezultat că inculpatul Bene Ioan comunicase anterior cu preşedintele CJ Cluj şi convenise să efectueze plata contractului de studiu de piaţă şi cunoştea inclusiv valoarea acestuia care se situa la suma de 5.000 euro. La finalul discuţiei, Bene Ioan i-a comunicat lui Pop Răzvan că, pentru finalizarea contractului, cu referire la plată, va ţine legătura cu acesta:
„…………….
P.R.M: Şi am adus draft-u de contract ca să…..
B.I: Mi l-ai dat mie pe mail ieri?
P.R.M: Da, da, da, numai că acum vroiam….
……………………………………………………………….
B.I: Ă, bun. De, de principiu rămân în aceeaşi fază, formă…
P.R.M: Da, da, da.
B.I:………… neinteligibil, tot pe studii de piaţă, da?
P.R.M: Da.
B.I: Bine domnule………………..
P.R.M: Am trimis.
B.I: E în regulă. Îl văd…
P.R.M: Ă, eventual tot prin mine, sau direct prin ei.
B.I: Cum vrei tu.
P.R.M: Există numele personale ale lor pe mail.
B.I: E în regulă nu, ne auzim tot cu tine.
…………………………………….
P.R.M: Aicea bănuiesc că v-o spus domnu preşedinte ce, cu asta?!
B.I: Da mă, tre să fac o, de cât e afacerea? De 5000 de euro? N-o zis ceva?
P.R.M: A
