Incerc sa ma tin de cuvint descriindu-va activitati legate de livezi, legume si alte fructe aici.
Evident, sunt perfect constient ca exista niste diferente culturale, deoarece aici au cam uitat de unde vine mincarea si cum se cresc pasarile in curte in zona citadina, dar…
Canada- Quebec fiind cam rece, aici gradinaritul incepe tirziu, in mai si se termina relativ repede, iar livezi sunt in general de meri (mai gasesti citiva peri si pruni, dar cam atit), dar au dezvoltat o serie de activitati conexe ce ajuta pe detinatorii de livezi.
Cea mai cunoscuta este culegerea de mere de tine personal. Pomii fiind relativ scunzi, culegi mere mergind in livada. Si sunt marcate soiurile bine, in asa fel incit stii ce culegi.
Livezile sunt in asa fel facute ca trebuie sa iesi pe unde ai intrat. (Ai masina acolo- poate fi o problema in Romania) Exista 2 variante de culegere: fie ti se da un sac de-al lor in care culegi – ma rog, sunt 2-3 marimi, pentru care platesti un pret stabilit, fie iti aduci tu sacosa si ti se cintaresc la iesire. Ce maninci in livada nu se pune. Sistemul asta se practica pentru mai tot (si alte fructe, dar si legume. Pentru capsuni se da un cosulet de cam 3-4 litri, la afine si zmeura se dau cutii de plastic mai mari sau mai mici, cea mai mica avind cam 200 gr.
Cel mai cistigat iesi la culesul de capsuni/ zmeura/ afine, ca maninci o burta buna de fructe pe care nu le platesti si aduni in niste cosuri ce ti le dau ei. Pretul este in general mai mic decit le gasesti in magazine. Este o activitate familiala ce e tare apreciata aici, in special de copii. Daca livada mai are si o caruta cu cal si niste spatii de joaca, totul e super.
Evident, linga livada au un magazin cu produse: fructele din livada gata culese, ceva mai scumpe decit daca le culegi tu (asta pentru cei grabiti ce se opresc in drum si-si iau un cos sau mai multe, apoi diverse altele, cum ar fi faimoasa tarta cu mere (in Ro poate fi importata reteta sau poate fi scoasa la vinzare placinta cu mere.) Mai gasesti otet de mere si cidru de mere, ce e de 2 tipuri: cidru normal si cidre de glace. (Asta chiar e ceva. Se aduna merele si se pun in vase mari. Se lasa afara unde ingheata iarna, iar in februarie la dezghet se scurge apa rezultata si se tine sucul concentrat, care este fermentat si iese un cidru puternic alcolizat (16-18-20 grade) si foarte dulce. O sticla de 375 ml de calitate medie e pe la 20-25 dolari. Pe acelasi principiu se face si vin de glace (se culeg strugurii chiar si dupa prima zapada, cind sunt extrem de dulci. Iese ceva tare bun, dulce, dar si scump. – Si legat de vin au organizate si trasee de vizitat podgorii cu degustari de vinuri.)
Mai gasesti in magazinele astea gemuri si dulceturi facute de casa.
Pentru afine (zona Lac St-Jean e renumita si am vizitat-o), au „inventat” afine inrobate in ciocolata, sau minitarte cu afine proaspete, care sunt o delicatesa.
Sigur, in Romania vor apare spirtoasele de pere de exemplu, plus… tuica de pere pusa in sticle in care au fost facute sa creasca pere. Asta poate fi o delicatesa si chiar bine vinduta pe afara. Plus mirarea celui ce cumpara? Cum a bagat domnule para in sticla, ca gura e mica?
Una din delicatesele copilariei era dulceata de nuci. Este destula munca la ea, dar rezultatul este delicios. (Bunica mea facea de nuci albe si negre. In Cartea de bucate de Sanda Marin retetele sunt acolo). La fel de delicioasa este dulceata de caise. Dar dulceata sa fie, nu gem. Aici printre canadieni am facut minuni cu niste dulceata facuta acasa de struguri sau afine sau chiar trandafir, dar si cu dulceata de caise si smochine aduse din Romania.
Iar aici, unde au pierdut contact cu lucrurile facute acasa sunt tare, tare apreciate asa numitele produse de sertar…
De curind am mai aflat ceva important aici. Cistiga un ban si detinatorii de stupi. Detinatorii de livezi le platesc o taxa apicultorilor (in parte suportata si de ministerul agriculturii) ca sa aduca stupii in zona sa polenizeze livada/livezile. Iar mierea de afine este colosal de buna. Pe cea de mere inca n-am gustat-o. Aici este prima miere ce apare, oarecum echivalentul celei de salcim acolo. Pentru ca o livada ca sa aiba o buna productie are nevoie sa fie polenizata bine. Si asta albinele o fac excelent.

Pentru legume acuma. Cind am vazut asta mi s-a parut fantastic. (Poate e si pe acolo, pentru mine a fost ceva nou cind am vazut acum 12 ani).
Terenul este facut biloane. (Bilonul este o mica movila.) distanta intre biloane permite intrarea tractorului cu scule in spate.
Lovitura este ceea ce este pe bilon. Cit tine acesta este intinsa peste el folie neagra de polietilena (nici prea groasa, nici prea subtire- cam de grosimea unei pungi de plastic din magazine). In ea sunt practicate gauri si sunt plantate legumele, la distanta prevazuta. In felul asta umiditatea este tinuta in sol si nu e nevoie de ierbicidare printre ele. Bagi tractorul printre rinduri. Sigur, folia se mai sparge, mai poate apare ceva iarba, dar e extrem de putina. Plantele cresc bine, neinabusite de iarba si recolta e buna. Sigur, folia costa, fiindca e nevoie de ea in fiecare an. Dar se salveaza enorm de multa munca manuala si si ierbicide. (Bine, aici in Quebec ierbicidele sunt interzise din cite stiu).
Si si aici se practica culesul personal. Mergi, culegi ce ai nevoie si e OK. Stiu vreo 2 ferme unde la sfirsit de august, inceput de septembrie cimpurile sunt pline de oameni ce culeg pentru ei si unde si in stinga si in dreapta auzi vorbind romaneste. Cu circa 100-150 dolari te asiguri de conserve pentru toata iarna pentru o familie de max 4 persoane. (vinete, ardei de multe feluri, rosii tot de citeva feluri, fasole boabe, castraveti, ceapa 2-3 feluri, dovlecei…, basca dovleci haiosi pentru decorarea de Haloween)
Sigur, nu de aici vine venitul principal al unui fermier, dar asta ii permite sa vinda mai ieftin decit magazinele, dar mai scump decit ii preia un procesator sau un lant de magazine.

Pe linga livezi pot apare uscatoriile si afumatorile pentru poame, bine apreciate in Romania cind eram copil (prune, felii de mar, para, caise uscate) si care azi amestecate cu cereale pot genera musli cu fructe romanesti deosebit de delicios. Nu trebuie sa fie mari, ci limitate sa deserveasca 1-2-5 livezi.
Ar trebui sa inceapa sa apara pe masura ce livezile intra pe rod sticle/cutii pentru sucuri personalizate, borcane pentru gemuri si dulceturi personalizate, sticle pentru alcool, adica o intreaga industrie pe orizontala.
Da, este o initiativa excelenta si sper sa reusesca si cei ce s-au apucat de asta sa reuseasca si sa aiba succes.
Poate la o vizita viitoare in Canada prietenii de aici va vor duce in astfel de locuri. O simpla cautare pe net va ofera destule solutii.

Stelian Cristea
Canada