Deşi Alina Bica susţine că n-a avut nicio treabă cu Sebastian Ghiţă, DIICOT în mandatul Alinei Bica a închis două dosare care-l vizau pe Sebastian Ghiţă, spune jurnalista Sorina Matei, într-o postare pe Facebook. Dosarele vizau infracțiuni la adresa securității naționale a României, de criminalitate organizată, corupție, înșelăciune, conform stiripesurse.ro
„O spune chiar DIICOT în adrese oficiale semnate chiar de fosta adjunctă a Alinei Bica, Georgiana Hosu/ material şi adresă oficială DIICOT publicate pe 17 Decembrie 2014. Totul s-a întâmplat pe 14.11.2013 şi 28.05.2014. Un al treilea dosar vizându-l pe Sebastian Ghiţă fusese închis încă din 2009, în mandatul de la DIICOT al lui Codruţ Olaru.
Era perioada în care parchetele, pe bandă rulantă, închideau dosarele care-l vizau pe Ghiţă, probabil la ordinul SRI, pentru că asta s-a întâmplat şi la DNA în două speţe pe 2 Iulie 2014/declinat şi închis de PG şi pe 1 Aprilie 2014/ celebra ordonanţă Papici.
Şi atunci, ca şi acum, scriam de asta, chiar dacă acum nimeni nu mai recunoaşte nimic şi nimeni nu-l mai cunoaşte pe Ghiţă . Iar documentele nu mint.”, subliniază Sorina Matei pe Facebook, care face trimitere la un articol de pe blogul personal.
„Un răspuns oficial al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism arată că în perioada 6 Noiembrie 2009 -28 Mai 2014, sub mandatele Alinei Bica și procurorului Codruț Olaru, trei dosare penale înregistrate la DIICOT în ce-l privește pe Sebastian Ghiță au fost soluționate fie prin neîncepere de urmărire penală, fie prin neîncepere de urmărire penală și declinare la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, fie prin clasare și declinare în favoarea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică.
Primul dosar -612/D/P/2005 a fost soluționat de DIICOT, la data de 6 Noiembrie 2009, când instituția era condusă de procurorul Codruț Olaru, cu neîncepere de urmărire penală față de Sebastian Ghiță pentru săvârșirea infracțiunilor de „inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup care se pedespește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi” ( art.7 din Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate) și „introducerea sau scoaterea din țară, prin orice mijloace a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal constituie infracțiunea de contrababdă și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani” ( art 270 din Legea 86/2006 privind controlul vamal al României). După ce a fost dată neîncepere de urmărire penală, dosarul a fost declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Al doilea dosar- 299/D/P/2010 a fost soluționat de DIICOT, la data de 14 Noiembrie 2013, când instituția era condusă de Alina Bica, cu neîncepere de urmărire penală față de Sebastian Ghiță pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
– inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup care se pedespește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi ( art.7 din Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate)
– amenințări la adresa securității naționale a României: subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării; inițierea, organizarea, sărvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură; atentatele contra unei colectivități săvârșite prin orice mijloace ( art 3, alin f,h,j din Legea 51/1991 privind securitatea națională a României)
– interceptarea fără drept a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care nu este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic- constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani ( art 43 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției)
– autorizarea și/sau înregistrarea entităților care desfășoară activități de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii Naționale a României ( art 23 din Legea 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului).
Pe 14 Noiembrie 2013, Sebastian Ghiță era deja deputat PSD ales în Parlamentul României, membru al comisiei de control asupra activității SRI.
Al treilea dosar- 102/D/P/2010 a fost soluționat de DIICOT la data de 28 Mai 2014, când instituția era condusă de Alina Bica, cu clasare pentru săvârșirea infracțiunii de „inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, aderare sau sprijinire, sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi” (art. 367 Cod Penal/Constituirea unui grup infracțional organizat).
În același dosar au fost declinate în favoarea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică săvârșirea unătoarelor infracțiuni:
– inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani ( art 244, Înșelăciunea/ Cod Penal)
– infracțiunea de concurență neloială ( art 5 din Legea 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale)
– infracțiuni pentru fapte comise fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute prin lege– reproducerea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe, distribuirea, închirierea sau importul pe piața internă a operelor ori a produselor purtătoare de drepturi conexe, comunicarea publică a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe, radiodifuzarea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe, retransmiterea prin cablu a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe, realizarea de opere derivate, fixarea, în scop comercial a interpretărilor sau a execuțiilor artistice ori a programelor de radiodifuziune sau de televiziune. ( art 140 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe)
– constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amendă de la 25.000.000 de lei la 500.000.000 de lei fapta persoanei care își însusește, fără drept calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoștința publică opera sub un alt nume decât acela decis de autor. (art 141 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe)
– constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă punerea la dispoziția publicului, inclusiv prin internet sau prin alte rețele de calculatoare, fără consimțământul titularilor de drepturi de autor, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanților de baze de date ori ale copiilor acestora indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual ( art 138 indice 8, din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe).
Răspunsul oficial al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este semnat de procurorul șef adjunct al Direcției, Elena Giorgiana Hosu.”, scrie Sorina Matei, pe blogul personal.
