Donald Trump nu avea cum să evite lovitura cu rachete „Tomahawk“ dată regimului criminal al lui Bashar al-Assad. Nu după primirea pe care i-au făcut-o Rusia și China imediat după ce și-a preluat mandatul de lider la Casa Albă.

Marile rivale ale SUA au ieșit cu nebunii la atac, pe marea tablă de șah a relațiilor internaționale, pentru a-l testa pe președintele american. Pentru a vedea cât de departe vor merge SUA în a-și apăra interesele globale. Kim Jong-un a testat câteva rachete balistice, care au căzut periculos de aproape de coasta Japoniei, aliatul tradițional al Americii. A făcut asta sub privirile îngăduitoare ale Chinei.

De cealaltă parte, dictatorul sirian Bashar al-Assad, unealta eficientă a lui Vladimir Putin, a folosit arme chimice în atacul asupra orașului Khan Sheikhoun, cel mai probabil cu complicitatea Rusiei. O asemenea primire cu artificii, care riscau să dea foc Lumii, cerea o replică din partea lui Donald Trump. Din fericire, președintele american a fost ferm.

În 2013, fostul președinte american Barack Obama a ezitat. Ce a urmat este bine știut. Războiul civil sirian a continuat ani întregi într-o manieră atroce, ucigând mulți civili nevinovați, Rusia și Iranul și-au extins influența în Orientul Mijlociu în defavoarea Americii, criza refugiaților a lovit năprasnic Europa, încărcând cu capital politic lideri populiști și extremiști ce servesc agenda Moscovei, Turcia a devenit o problemă în interiorul NATO, America a fost la un pas să piardă unul dintre cei mai importanți aliați ai săi, Israelul etc.

Spre deosebire de predecesorul său, Donald Trump nu a mai făcut aceeași greșeală. Lovitura împotriva regimului lui Bashar al-Assad a fost atent pregătită de Washington, care a vrut să se asigure că transmite mesaje clare, ce sunt receptate întocmai.

Donald Trump a ordonat atacul cu rachete „Tomahawk“ cu puțin timp înainte de a lua cina cu președintele Chinei, Xi Jinping, la exotica reședință din Florida a președintelui american, Mar-a-Lago. S-a mâncat la lumina lumânărilor, dar nu s-au făcut declarații de dragoste. Dimpotrivă. În mod cert, liderul chinez nu a știut ce planuri are omologul său american. Dacă ar fi știut, cina ar fi fost cu siguranță contramandată. Xi Jinping nu ar fi acceptat o asemenea ofensă.

China este direct responsabilă pentru amenințarea nucleară a Coreii de Nord, pentru programul de dezvoltare a rachetelor cu rază lungă de acțiune. În plus, China s-a opus întotdeauna, cot la cot cu Rusia, rezoluțiilor Consiliului de Securitate împotriva președintelui sirian. Moscova și Beijingul i-au încurajat pe Assad și Jong-un să se comporte în această manieră nebunească. Pentru a testa America.

Donald Trump a declarat ferm că nu tolerează escapadele militare ale lui Kim Jong-un, că SUA sunt pregătite să acționeze unilateral împotriva Coreii de Nord. A invitat China să participe la efortul de a elimina un pericol major pentru securitatea globală, dar Beijingul nu a dat un răspuns convingător, lucru interpretat la Washington drept un refuz.

Liderul de la Casa Albă nu putea lovi Coreea de Nord, dar trebuia într-un fel să convingă China să-și recheme dobermanul geopolitic înapoi în lesă. Vom vedea ce atitudine va avea Beijingul. Deocamdată, replicile după atacul american din Siria au fost palide, semn că lovitura lui Trump i-a năucit pe responsabilii chinezi cu politica externă a țării lor.  

În ceea ce privește Rusia, mai mult ca sigur, a știut de atacul cu arme chimice asupra Khan Sheikhoun. Imaginile prin satelit și informațiile de la sol arată că rușii aveau trupe speciale și elicoptere la baza aeriană Shayrat, de unde a plecat avionul SU-22 încărcat cu gaz sarin. Nu întâmplător, un oficial american a declarat, sub protecția anonimatului, că Pentagonul caută dovezi ale implicării Moscovei în măcel. Rușii știau că un atac cu arme chimice este o provocare majoră a Americii. Și-au dat girul pentru a-l forța pe Donald Trump să facă o alegere.

 

Citiți mai mult pe romanialibera.ro