Cea mai cunoscută clădire din România, a doua ca mărime din lume, care se poate vedea şi de pe Lună ascunde, deopotrivă, legende şi poveşti adevărate. Megalomania lui Ceauşescu este, în acest moment, cel mai vizitat obiectiv turistic din România, însă potenţialul Palatului Parlamentului nu este exploatat la maximum. Ce secrete se ascund sub cea mai mare clădire din Europa? Tuneluri kilometrice, o line proprie de metrou şi un oraş plutitor sunt doar câteva dintre ele, scrie revista One.ro
Încă din 1983, anul în care a început construcţia edificiului, bucureştenii şi nu doar ei au fost fascinaţi de partea nevăzută a Casei Poporului. Lucrările s-au finalizat în 1989, la fel şi regimul comunist, iar “colosul” lui Ceauşescu s-a transformat într-un consumator uriaş: întreţinerea poate depăşi un milion de euro pe an.
Construcţia a început în anul 1983, iar ceremonia aşezării pietrei de edificiu a avut loc la 25 iunie 1984. Ridicarea clădirii a concentrat un flux imens de resurse şi muncă, peste 400 de arhitecţi şi 20.000 de muncitori, până în anul 1989, arhitect fiind Anca Petrescu.
Clădirea are forma dreptunghiulară, cu nişte dimensiuni impunătoare: 270 m de faţadă, 240 m pe lateral, e înaltă de 84 m şi adâncă de 90 m. Celor 12 etaje de la suprafaţă li se adaugă încă patru niveluri sub pământ, plus un buncăr nuclear. Cea mai mare e Sala Unirii, loc în care poate ateriza sau decola un elicopter.
Dincolo de suprafaţa impresionantă care o plasează în Cartea Recordurilor ca fiind cea de-a doua clădire din lume, ca mărime, Casa Poporului, transforamtă după Revoluţie în Palatul Parlamentului, ascunde numeroase secrete. Multe dintre ele sunt doar poveşti, altele au fost dezvăluite public.
Ce secrete se ascund sub cea mai mare clădire din Europa, Palatul Parlamentului:
7 etaje în subteran şi un buncăr antiatomic. Potrivit vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro, colonelul în rezervă Nicolae Kovacs (82 de ani), omul care a condus partea cea mai secretă a lucrărilor de la Casa Poporului a făcut unele dezvăluiri, În Casa Poporului sunt circa 5000 de încăperi şi că în subteran sunt şapte etaje şi buncărul antiatomic, o incintă cu pereţi groşi de 1,5 metri, acoperiţi cu o placă de eclatare, care nu poate fi penetrată de radiaţii. “Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc şi pe pereţi, cu un sistem de hărţi ale României, în relief. Pentru ventilaţie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi. Existau 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”.
Militarul zidit în peretele construcţiei. Printrei cei 20.000 care au muncit la construcţia colosului s-au numărat şi soldaţi ai armatei. Se pare că una dintre legende spune că au existat oameni care au fost zidiţi de vii în pereţi. Ion Bârlădeanu, considerat acum un important artist contemporan român, este unul dintre cei care a lucrat la Casa Poporului. “În 1989 eram acolo, a fost şi doamna Anca Petrescu, eu am crezut că era nepoata lui Ceauşescu. Doi ani am lucrat acolo, ca paznic. Când a venit tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eu l-am văzut de o sută de ori, nu i-a plăcut un zid, el dădea din mâini aşa, a zis să fie dărâmat. Atunci au dat de o haină kaki în zid, apoi au dat de omul mort. El băgase vreo trei oameni în puşcărie, era cu trei trese, sergent major. Nu ştiu de alţii, dar au murit mulţi acolo”, a povestit Ion Bârladeanu pentru cancan.ro
Oraşul plutitor de sub Casa Poporului. O altă legendă spune că sub Casa Poporului s-ar afla un orăşel plutitor, alcătuit dintr-o mulţime de tuneluri de fugă care ar face legătura cu alte clădiri importante sau zone cheie ale Bucureştiului. Povestea a fost infirmată de către Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului, care a povestit pentru Adevărul că nici nu se pune problema că sub Palatul Parlamentului să fie un oraş plutitor. Însă, spunea arhitecta, există tuneluri de fugă.
Linia de metrou exclusivistă. Deşi nici până în ziua de astăzi nu s-a putut demonstra dacă această linie de metrou secretă există cu adevărat sau este doar un mit, poveştile încă circulă şi sunt susţinute vehement de către foşti angajaţi ai Metrorex-ului. Potrivit historia.ro, oficialii Metrorex admit existenţa unui tunel între Casa Poporului şi Izvor, dar spun că scopul acelei construcţii subterane este altul. „Este un tunel de apărare, nu a existat niciodată un metrou prezidenţial care să circule pe ruta aceasta”, a declarat directorul companiei, Gheorghe Udrişte, pentru site-ul amintit mai sus.
