Draga Miruna,
Imaginile in care un animal cu chip de om, zic eu, te-a transformat intr-un sac de box au facut ocolul tarii. Cu totii am vazut cum ai fost pusa la pamant printr-o lovitura de pumn in plina figura. Mai rau, am vazut cum acest lucru s-a petrecut sub ochii unui jandarm montan care, in mod nepermis, statea la aceeasi masa cu ceea ce eu consider a fi o primata (nu ii voi folosi numele, care este un atribut de identificare a unui om).
Reactia societatii a fost una de blamare a jandarmului, in particular, precum si a autoritatilor responsabile cu ordinea publica, in general, pentru inactiunile generate de legaturile oculte sau chiar fatise cu lumea interlopa.
Deunazi, Miruna, a aparut in spatiul public informatia ca intentionezi sa iti retragi plangerea penala depusa impotriva celui care te-a transformat intr-un sac de box, retragere care ii va asigura acestuia impunitate deoarece, pentru astfel de infractiuni, actiunea penala se pune in miscare doar la plangerea prealabila. Acesta va scapa deci cu simpla amenda contraventionala pe care a primit-o pentru tulburarea linistii publice.
Draga Miruna,
Stiu ca intr-o comunitate mica, precum cea din Straja, interlopii fac legea, ceea ce arata, in mod trist, cum statul esueaza – cel putin in comunitatile mici – in a asigura protectia cetatenilor sai.
Stiu ca ti-e teama de posibilele repercusiuni la care vei fi supusa atunci cand va iesi din inchisoarea in care va sta doar cativa ani, unde, probabil, va scrie o carte despre boxul, ca sport (cu mai multe poze decat text, precum un alt individ, mult mai celebru). Aceasta teama, Miruna, este, de asemenea, efectul aceluiasi esec al statului in a-si proteja cetatenii.
In mod normal, pentru persoane ca tine, desi nu esti martor, ci victima, ar fi trebuit sa existe programe de protectie. Martori suntem noi, restul, care am privit cu groaza si dezgust imaginile in care ai fost lovita cu bestialitate si umilita. Noi nu avem nevoie de protectie pentru ca suntem multi, suntem intreaga societate. Drept urmare, noi toti trebuie sa facem zid in jurul tau pentru a te proteja: incepand cu primul ministru si ministrul de Interne si terminand cu ultimul cetatean care are o urma de umanitate si compasiune.
Nu intamplator l-am pus in fruntea listei pe primul ministru, deoarece am vazut ca, de curand, a participat la lansarea cartii unui politist care, ca si tine, a fost umilit de sefii sai si care, prin suportul urias pe care l-a primit de la societate, a reusit sa ii infranga. Cred – sau, cel putin, sper – ca aceasta participare nu a fost un simplu exercitiu de imagine, ci a avut rolul de a da un semnal autoritatilor pentru a schimba niste practici, de a le spune ca umilirea celor slabi de catre cei puternici este intolerabila.
Or, tu, Miruna, ai mai multa nevoie de noi decat altii, deoarece insasi viata ta este pusa in primejdie.
Draga Miruna,
Meseria pe care ti-ai ales-o, de salvamontist, este una nobila: aceea de a salva vieti. Drept urmare noi iti suntem datori. Noi, societatea, suntem datori in a-ti asigura sprijin moral si protectie. Si putem face asta punand presiune pe autoritati, care trebuie sa gaseasca o solutie pentru a te feri de razbunarea care, cu siguranta, te-a facut sa te gandesti la retragerea plangerii penale.
Teama de razbunare nu este un defect, Miruna, este o reactie naturala. Chiar si cei mai puternici dintre noi pot incerca un astfel de sentiment, care ajunge sa distruga linistea sufleteasca si viata normala.
De aceea, tu nu trebuie sa te simti singura, nu trebuie sa te simti abandonata, iar noi vom avea grija ca reprezentantii autoritatilor sa isi faca treaba pentru care sunt platiti.
Drept urmare, cer Politiei Romane sa gaseasca, impreuna cu tine, cele mai potrivite masuri pentru ca tu sa te simti in siguranta. Si o cer imperativ, inclusiv prin comunicarea publica a unui raspuns la aceasta problema, iar pentru ca informarea Politiei cu privire la solicitarea mea sa fie formala, o voi trimite si in scris, in atentia inspectorului general al Politiei Romane.
Miruna,
Folosesc aceasta cale pentru a-i transmite avocatului care il reprezinta pe cel care te-a lovit ca este nu doar un zero in profesia lui, ci un om josnic. Nu pentru ca si-a ales un astfel de client, deoarece oricine are dreptul la asistenta juridica (eu insumi sunt avocat, chiar daca sunt comercialist si nu penalist). Justitie inseamna nu doar acuzare, ci si aparare, chiar si atunci cand infractiunea se petrece intr-un loc public, ba chiar si atunci cand scena de violenta este inregistrata si vazuta de o tara intrega.
Cred ca acest avocat este un om josnic, intrucat a ales sa iti transmita teama de forta bruta a clientului sau, pentru a te determina sa iti retragi plangerea penala, adica s-a transformat, dintr-un om al legii, intr-un simplu curier al unui mesaj de teroare.
Daca ar fi fost avocat, in adevaratul sens al cuvantului, s-ar fi pregatit pentru a intra, cu clientul sau, in sala de judecata.
Draga Miruna,
Inchei aceasta scrisoare prin a-ti spune ca nu cred in varianta retragerii plangerii penale in folosul unei sume de bani pe care inculpatul ti-ar oferi-o, fiind convins ca teama de razbunare este, daca nu singurul, cel putin principalul motiv al intentiei tale.
Este evident ca o persoana care, pe munte, ziua si noaptea, isi risca propria viata pentru a salva alte vieti, primind in schimb o remuneratie modica, nu este materialista.
Asadar, sper, Miruna, ca randurile pe care ti le-am scris sa te convinga sa mergi inainte, lasand Justitia sa isi faca datoria pana la capat. Am certitudinea ca cei care o vor citi, inaintea ta, vor face tot posibilul ca aceasta scrisoare sa ajunga la tine.
Cu simpatie,
Sebastian Bodu
Sursa: ziare.com
