Ruinele de la malul mării

În 2014, statisticile oficiale arată că 25 din cele 200 de hoteluri construite pe litoral în perioada 1960-1989 sunt închise, iar alte 4 au rămas fără dreptul de a mai găzdui turişti pentru că sunt atât de degradate încât nu mai intră în nicio clasificare.

Din top face parte şi destinaţia preferată a protipendadei comuniste, în anii ‘80 – complexul Neptun – Olimp. Şapte clădiri sunt în paragină, printre care şi faimoasele Panoramic şi Amfiteatru. Staţiunile Saturn şi Jupiter au şi ele, împreună, 8 hoteluri abandonate. Însă cel mai mare dezastru e la Venus. Aici, 10 hoteluri sunt în conservare, cu lacăt pe ele. Asta înseamnă că peste 2.000 de locuri de cazare nu mai există.

Firma „Turism Hoteluri şi Restaurante“ – THR este unul dintre cei mai mari investitori în hotelurile de pe litoral, preluând de la stat 43 de hoteluri de pe litoral. Pe 20 le-a vândut, iar majoritatea celor rămase sunt în paragină. Principalul acţionar al THR este SIF „Transilvania“, condus de eternul Mihai Fercală.

„SIF este unul dintre proprietarii semnificativi ai litoralului. Are undeva peste 20 şi ceva de proprietăţi hoteliere pe care nu reuşeşte să le gestioneze, să le pună în valoare“, spune Dumitru Filip, directorul Departamentului Turism al Primăriei Mangalia.

Cum numărul clădirilor abandonate din sudul litoralului creştea de la an la an, în 2012, Primăria Mangalia a introdus o taxă pe ruină de 400 de lei pe zi, care trebuia plătită de toţi cei care ţin hotelurile închise şi nu le modernizează. A fost o încercare a administraţiei locale de a forţa agenţii economici să îşi pună la punct hotelurile pe care le au în proprietate. Dar, taxa nu a mai putut să fie aplicată, fiind anulată de o hotărâre judecătorească.

Inclusiv Primăria Mangalia, cea care a iniţiat taxa pe ruină, deţine un hotel care e închis de ani buni. Pereţii sunt scorojiţi, peste tot sunt bucăţi de moloz.

În 1990, statul a inventat locaţia de gestiune: a lăsat administrarea hotelurilor pe mâna celor care lucrau în ele la momentul revoluţiei – directori, administratori, şefi de sală. „Am avut nişte filozofi, au spus: «hai să privatizăm managementul!», în loc să privatizezi capitalul. El era acolo, mulgea hotelul cât putea, nu investea absolut nimic. De ce să investească în ceva care nu este al lui?“, spune Dan Matei Agathon, fost minstru al Turismului.

În 2002, statul decide să privatizeze mare parte din hotelurile de pe litoral. 40% din cele peste 200 de hoteluri au fost vândute la licitaţie publică cu strigare, în schimbul a 45 de milioane de euro.

Pe lângă THR Marea Neagră, câştigători ai licitaţiilor au fost oameni de afaceri precum Ovidiu Tender, Ioan Niculae şi fraţii Micula, care au cumpărat 12 hoteluri în staţiunile Mamaia şi Neptun – Olimp.

Cinci ani mai târziu, Ministerul Turismului scoate la vânzare şi restul clădirilor. Complexul Panoramic – Amfiteatru – Belvedere din Olimp a fost vândut, în 2007, cu peste 22 de milioane de euro, firmei Unita Turism, deţinută de Josef Goschy, unul dintre cei mai mari invesitori în turism din România. Multi-milionarul a promis modernizarea ansamblului care, pe vremuri, aducea 12.000 de turişti în fiecare vară. Complexul, totuşi, nu e abandonat, iar turiştii se pot caza doar la etajele inferioare. Cele trei hoteluri sunt acum scoase la vânzare. Deşi nu a investit aproape nimic, Josef Goschy cere – pentru cele 770 de camere – 30 de milioane de euro, cu aproape 8 milioane mai mult decât a plătit el.

Josef Goschy are o avere estimată la 95 de milioane de euro şi este cel mai mare proprietar de hoteluri din ţară. Mai deţine trei hoteluri în Mamaia, un complex în Cap Aurora, dar şi imobile de două, trei şi patru stele în Cluj, Brăila, Deva, Drobeta Turnu-Severin, Fântânele, Iaşi, Lacu Sărat şi Tulcea. În total, 17 hoteluri operate de Unita Turism.

Din 1989 şi până în 2014, România a avut 14 miniştrii care s-au ocupat, printre altele, şi de turism: Mihai Lupoi, Constantin Fota, Akos Birtalan, Sorin Frunzăverde, Dan Matei Agathon, Miron Mitrea, Gheorghe Dobre, Radu Berceanu, Ovidiu Silaghi, Elena Udrea, Cristian Petrescu, Eduard Hellvig, Maria Grapini, Florin Jianu. Niciunul nu se consideră responsabil de dezastrul de pe litoral. Mai toţi se plâng însă de faptul că ministerele şi dorinţele lor au fost ignorate de colegii din executiv.

O soluţie ar putea exista şi pentru hotelurile care au lacăt pe uşi: exproprierea din interese public. „Este o procedură pe care o administraţie locală nu o poate aplica aproape deloc (…) proprietatea este garantată. (… ) Nu are cum. Niciodată! Nu avem exemplu şi nici nu o să avem 20 de ani de acum încolo“, spune, în schimb, Dumitru Filip.

NUMĂRUL TURIŞTILOR VENIŢI PE LITORAL, ÎN SCĂDERE

Numărul turiştilor sosiţi pe litoral în prima parte a anului este în vădită scădere faţă de anii trecuţi, în ciuda anunţurilor pompoase făcute de asociaţiile de promovare a turismului, în special Asociaţia de Promovare a Turismului Litoral – Delta Dunării, care ne „bombardează” aproape zilnic cu cifre halucinante şi „nenumăratele” posibilităţi de a ne distra pe un litoral cu hoteluri în paragină sau, cazul staţiunii Mamaia, o „oază” unde se construieşte în plin sezon estival.

Statisticile vorbesc de la sine: într-o perioadă în care turiştii ar fi trebuit să ţină „capul de afiş” la recepţiile hotelurilor de pe litoral, numărul acestora a scăzut, în ciuda faptului că la Constanţa au ajuns, fortuit, mii de pasageri de pe navele de croazieră care evită portul Odessa din cauza situaţiei conflictuale din Ucraina. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) a judeţului Constanţa, în perioada ianuarie-mai 2014, numărul turiştilor a fost de aproape 96 de mii, faţă de peste 98 de mii înregistraţi în aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea este drastică în contabilitatea hotelierilor: 2,5 la sută.

UNDE SE DUC TURIȘTII?

Chiar daca este aproape începutul lunii august, statiunile de pe litoralul romanesc nu gem de turisti asa cum sperau toti cei ce au afaceri in domeniu. In doar cateva se poate spune ca sunt turisti, dar numarul acestora nu se apropie de cel din anii trecuti.

Unde se duc turistii? – asta se intreaba hotelierii din Mamaia si pana in Vama Veche. Au sperat ca, dupa ce se termina cu examenele scolare, locurile de cazare sa fie pline pana la refuz , iar pe plaje sa nu ai unde arunca un ac. Daca nu in cursul saptamanii, atunci macar in weekend. Cu greu insa poti gasi o plaja „sufocata”. La un tur al statiunilor de pe litoraul romanesc, doar cateva dintre ele aratau ca asa cum ar fi normal in plin sezon estival.

Mamaia. Ca si numar de turisti, este peste Costinesti, dar poate si mai bine. Atat in Nord, unde se aduna tinerii petrecareti cat si in zona de Sud, preferat de familiile cu copii, este aglomeratie, dar tot mai gasesti un sezlong liber sau un loc unde sa iti pui prosopul. Mamaia este preferata turistilor pentru ca aici gasesti toate tipurile de distractie, pentru toate varstele, iar de aici poti pleca in orice directie.

Eforie Nord. Sora mai bogata a celei din Sud, nu se mai bucura nici ea de aglomeratia anilor trecuti, zone intregi de nisip, cu sau fara sezlonguri, fiind complet libere.

Eforie Sud. Statiunea a fost intotdeauna preferata de turistii care cauta linistea, insa in prezent nici acestia nu sunt foarte multi.

Neptun- Olimp. In urma cu mai bine de zece ani, se batea cu Mamaia de la egal la egal la capitolul distractii si turisti cu bani. Pe strazi si pe plaja era o forfota continua, cu masini scumpe si bogatii etalate la tot pasul. Acum statiunea este in continuare populata, insa si-a mai pierdut din farmec.

Jupiter. O statiune linistita si multe golfulete si plaje mici, preferata inainte de 1989 de turistii germani de care dadeai la tot pasul.. Acum insa situatia e complet schimbata. Cei mai multi turisti se inghesuie pe plaja de la iesirea spre statiunea Neptun.

Venus. Multe hoteluri, restaurante si spatii comerciale sunt abandonate si in paragina, iar putinii turisti se strang pe plaja de la intrarea in statiune, care este si cea mai lata si cu nisip bun.

Saturn. Stațiunea din sudul litoralului, unde cândva oriunde ar fi dorit să se cazeze, turiștii aveau parte de o oază de verdeață și de o plajă generoasă. Acum, verdeața este înlocuită de bălării care ascund ruine. Fostele hoteluri pline de turiști în anii de glorie de dinainte de 89 sunt acum în paragină. Stațiunea nu s-a putut lauda niciodata cu un numar mare de turisti vara, fiind preferata de sindicalisti si de cei cu buget redus. Acum nici acestia nu prea mai sunt, existand hoteluri cu cateva masini in parcare, iar pe plaje gasesti fara mare bataie de cap un loc unde sa iti pui prosopul.

2Mai. Pe plaja tot mai mica de la an la an si aici majoritari sunt turistii familisti, care prefera o cazare rurala in locul unei statiuni pline de hoteluri.

Vama Veche. Statiunea boemilor a disparut aproape in totalitate. Peste tot vezi sezlonguri si baldachine, dar multe sunt libere. Tinerii nonconformisti si cei indragostiti de acest loc aproape ca au disparut, fiind impinsi spre marginile statiunii, unede mai poti vedea cateva corturi pe plaja. Au fost inlocuiti cu numerosi familisti, cu copii si bunici dupa ei, care au cam schimbat specificul zonei.