Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a anunţat scoaterea la licitaţie a nu mai puţin de 24 de suprafeţe pe care să fie demarată activitatea de explorare a zăcămintelor. În cazul a patru dintre ele, firmele concesionare vor căuta minereuri polimetalice şi auro-argentifere. Cele patru perimetre au o suprafaţă totală de 27 de kilometri pătraţi. Spre comparaţie, proiectul Roşia Montană are 12 kilometri pătraţi. Astfel, populaţia din şase localităţi din trei judeţe ar putea avea parte de vecinătatea unor noi proiecte unde se va căuta aur cu tehnologii pe bază de cianuri. Dar asta doar în cazul în care, în urma explorării, se va dovedi că acolo există resurse care pot fi exploatate eficient.
Deşi susţin că nu sunt la curent cu intenţia Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) de a concesiona terenuri pentru explorarea de noi zăcăminte, primarii contactaţi de Gândul spun la unison că începerea unor noi proiecte miniere ar fi bine primită de locuitori. „Ar mai fi puţină acţiune aici”, rezumă situaţia unul dintre primari. De altfel, legislaţia nu prevede o consultare publică în prealabil a populaţiei din zonele respective. Oamenii vor afla de proiectele miniere abia după ce statul va atribui licenţele de explorare.
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) intenţionează să concesioneze 24 de perimetre pentru activităţi de explorare a mai multor zăcăminte, de la calcar, sare gemă, lignit şi până la aur. Între acestea se numără şi patru noi perimetre auro-argentifere sau polimetalice: Troiţa-Piţiguş (cu o suprafaţă de 2,324 km pătraţi) şi Certej Nord (8,384 km pătraţi) în judeţul Hunedoara, Măgura Ilvei (9,277 km pătraţi) în Bistriţa Năsăud, Geamăna – Colţii Lăzarului (7,285 km pătraţi) în Alba.
Cele patru perimetre menţionate unde se vor desfăşura deocamdată activităţi de explorare însumează aproximativ 27 de kilometri pătraţi. Spre comparaţie, perimetrul Roşia Montană pentru care compania Roşia Montană Gold Corporation are licenţă de exploatare a zăcămintelor de aur şi argint are o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi.
Ofertele pentru noua licitaţie organizată de ANRM vor putea fi depuse până pe 14 august, iar pe 20 august vor fi aflate firmele care vor concesiona terenurile.
Localităţile pe teritoriul cărora se află perimetrele auro-argentifere sau polimetalice scoase la licitaţie sunt Băiţa şi Certejul de Sus din judeţul Hunedoara, Măgura Ilvei, Ilva Mare şi Măieru din judeţul Bistriţa Năsăud şi Baia de Arieş din judeţul Alba, reiese din datele primite de gândul de la ANRM.
Noile proiecte de minerit vor utiliza, dacă vor trece în faza de exploatare a aurului, cel mai probabil, tehnologia pe bază de cianură. În Uniunea Europeană se exploatează zăcăminte aurifere doar pe bază de cianură. În prezent mine operaţionale de mici dimensiuni sunt în Finlanda (Kittila) şi în Grecia (Olympos). În alte părţi ale lumii – Africa, America Latină – se utilizează mercur.
De opt ani în România nu a mai fost extras nici un gram de aur, toate minele de aur fiind închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.
27 de km pătraţi pentru minereuri polimetalice şi auro-argentifere vor fi concesionaţi de ANRM
Cei 27,270 km pătraţi cât însumează cele patru perimetre care vor fi concesionate în această etapă s-ar adăuga celor pentru care există deja licenţe de explorare active pentru minereuri auro-argentifere (Aluniş şi Piatra Handal în judeţul Maramureş) şi licenţelor de explorare active pentru minereuri polimetalice şi auro-argentifere: Nucet Est în Bihor, Nord Tancova şi Ascutita Mare în Caraş-Severin, Brad şi Deva-Muncel în Hunedoara alături de Nord Tancova şi Rozalia în Timiş.
Deşi organizaţia Mining Watch România condamnă acordarea noilor perimetre în lipsa unei dezbateri publice reale privind oportunitatea dezvoltării monoindustriale a unor vaste regiuni ale ţării, nici legislaţia în vigoare nu prevede consultarea publică înainte de concesionarea unor perimetre pentru explorarea de zăcăminte.
„Publicul este privat de informaţii corecte şi din surse independente privind impactul proiectelor de minerit la suprafaţă sau privind negocierile dintre statul român şi companiile miniere. Aceste negocieri secrete se vor concretiza în licenţele de concesiune pentru explorare. Toate aceste informaţii sunt clasificate, conform legislaţiei în vigoare drept „secret de stat sau de serviciu”, fiind cunoscute doar de funcţionarii ANRM şi angajaţii companiilor miniere. Lipsa acestor informaţii de interes public naşte numeroase suspiciuni de corupţie în special la nivelul personalului de conducere al instituţiilor responsabile”, susţin reprezentanţi Mining Watch România.
Pe de altă parte aceste concesiuni se acordă fără a se ţine cont de suprapunerea zonelor peste situri arheologice sau arii naturale protejate, mai atrag atenţia reprezentanţii ONG-ului.
Primarii nu sunt la curent cu intenţia ANRM. „Oricând ne putem pune un semn de întrebare, în caz de dezastru, Doamne fereşte!”
Primarii contactaţi de gândul spun că nu sunt la curent cu intenţia ANRM de a organiza licitaţie pentru explorarea de noi zăcăminte, dar susţin la unison că începerea unor noi proiecte de explorare de zăcăminte ar fi bine primită de locuitori. „Ar mai fi puţină acţiune aici”, rezumă situaţia unul dintre primari.
„Nu ştiu nimic. Noi avem Colţul lui Lazăr, nu Colţii Lazarului, dar probabil că este o greşeală. Din moşi strămoşi îndeletnicirea de bază a oamenilor de aici a fost mineritul. Dacă se obţin avizele de mediu, noi suntem pentru”, a spus Traian Pandor, primarul din Baia de Arieş, judeţul Alba.
„Cianuri? Oamenii de aici sunt oameni de munte, au trăit cu cianură. Probabil că a fost afectat mediul…Dacă se respectă normele europene de protecţia mediului, noi suntem pentru începerea proiectului. Noi aici avem două iazuri de decantare, rămase de dinainte, unul la Valea Cuţii şi altul la Valea Sataşului. Oricând ne putem pune un semn de întrebare, în caz de dezastru, Doamne fereşte! Iazurile de decantare sunt monitorizate de Minvest Deva”, a adăugat primarul din Baia de Arieş.
Nici primarul Valer Avram, din comuna Măgura Ilvei, din judeţul Bistriţa Năsăud, nu ştie nimic de licitaţia pentru concesionare de terenuri în zonă organizată de ANRM.
“O suprafaţă de 9, 2 km pătraţi (cât are perimetrul ce va fi scos la licitaţie pentru concesiune în judetul Bistrăţa Năsăud n.n. ) este foarte mult. Toată comuna noastră are în total 27 de kilometri pătraţi. La Măgura se extrage doar piatră, niciodată polimetalice. Ca ANRM să scoată la licitaţie teren, ar fi trebuit să fiu informat, statul nu mai are aici nici o suprafaţă în proprietate”, a spus Valer Avram, primarul din comuna Măgura Ilvei, din judeţul Bistriţa Năsăud, care crede că oamenii din zonă ar fi bucuroşi ca un nou proiect minier să fie început în zonă. „Dacă ar fi să fie, cu mare drag…Dar până nu ştiu detalii, nu ştiu nici care va fi reacţia oamenilor. Pe noi nu ne-ar deranja, atât doar că pe teren este fond forestier „, spune primarul Valer Avram.
Comuna Băiţa, primar Damian Diniş: „Ar mai fi puţină acţiune pe aici”
“Nu am auzit nimic. Ar fi locuri de muncă, ar mai fi puţină acţiune pe aici. În zona noastră minieră, este foarte greu. Dar la noi nu a fost vorba de aurifere. Sunt oameni care ar mai avea nevoie de 2-3-5 ani pentru a putea ieşi la pensie. Eu nu sunt de acord cu propaganda împotriva mineritului, eu sunt pentru minerit. Cu cianuri. Nu tot aşa s-a făcut şi până acum?”, a declarat primarul Damian Diniş, din comuna Băiţa (Hunedoara).
Ce prevede legislaţia
Legislaţia nu prevede consultarea publică a populaţiei din zona afectată înainte de lansarea licitaţiei pentru concesiune. Oamenii vor şti că pe terenurile lor va începe explorarea pentru aur abia după ce statul va fi atribuit deja companiilor licenţele de explorare.
Procedura de atribuire a concesiunilor pentru activităţi miniere se desfăşoară conform Legii minelor 85/2003.
„Ulterior publicării în Monitorul Oficial a licenţelor atribuite, este necesară autorizarea de către ANRM a începerii activităţilor miniere, titularul licenţei având obligaţia de a face dovada accesului la suprafeţele necesare desfăşurării lucrărilor, ceea ce presupune consultarea comunităţilor locale şi obţinerea consimţământului proprietarilor de terenuri”, se arată în răspunsul primit de gândul de la ANRM.
Înainte de începerea oricăror activităţi minere, este necesară obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor de la Ministerul Mediului şi Apele Române, scop în care, titularul licenţei elaborează studii de impact asupra mediului.
„Consultările publice în faza premergătoare lansării concursurilor publice de ofertă nu pot fi fundamentate datorită inexistenţei în această fază a documentaţiilor geologice şi studiilor de impact asupra mediului, care să reflecte la modul cel mai corect proiectul minier. În această fază, nu cunoaştem care sunt lucrările geologice şi miniere pe care compania interesată de un anumit perimetru doreşte să le realizeze. Aceste elemente sunt cunoscute numai după declararea câştigătorului concursului public de ofertă”, explică Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
Înainte de trecerea la faza de exploatare, firmele vor avea nevoie de un aviz de la ANRM pentru tehnologia utilizată, dar şi de avize de mediu. „Menţionăm că, în Uniunea Europeană, pentru exploatarea aurului din minereuri aurifere şi auro-argentifere la scară largă este utilizată tehnologia pe bază de cianuri”, a precizat ANRM.
Lista licenţelor de explorare active pentru minereuri auro-argentifere şi polimetalice:
