Românii în 2015 | Săraci și plini de datorii

Deşi pe hârtie România a încheiat anul trecut cu rezultate economice pozitive, iar prognozele pentru 2015 arată, de asemenea, o creştere economică susţinută, nivelul de trai real al populaţiei arată mai mult decât sumbru. Acest lucru reiese inclusiv din datele oficiale ale Guvernului, un proiect de act normativ al Ministerului Muncii dezvăluind faptul că unul din cinci români, adică aproape cinci milioane de persoane, se confruntă cu fenomenul sărăciei.

Mai mult, o mare parte din sărăcia bazată pe venitul insuficient este persistentă, 75% dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani.  În acest context, nu este de mirare nici faptul că, potrivit unui sondaj recent, la începutul lui 2015 peste 40% din români au datorii neplătite, şi mai mult de jumătate din populaţia ţării anticipează că va fi nevoită să facă sacrificii financiare în continuare. Ca şi cum tabloul nu ar fi fost suficient de dramatic, potivit datelor oficiale, în România anului 2015 încă mai există copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată creşte continuu.

Proiectul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020), pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, arată că unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, iar o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani. Guvernul vrea să micşoreze cu 400.000, până în 2020, numărul românilor săraci.

De asemenea, o treime din populaţie nu-şi poate permite să achiziţioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Potrivit documentului, încă mai există copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată este ridicat.

Proiectul de strategie mai arată că multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces corespunzător la piaţa muncii, şi că există inegalităţi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază.

Strategia vizează persoanele şi/sau familiile sărace ale căror venit anual este sub 60% din venitul mediu exprimat per echivalent adult, categorie care, în 2008, număra aproape cinci milioane de români.

„Obiectivul Guvernului este de a reduce acest număr cu cel puţin 580.000 până în anul 2020. În 2012, numărul acestora era deja redus la 4,8 milione, ceea ce înseamnă că 30 % din obiectiv a fost deja îndeplinit. Din 2012 până în 2020, obiectivul este de a scoate alte 400.000 de persoane din sărăcie (restul de 70% din obiectiv). Populaţia vulnerabilă include grupuri care sunt excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuinţe, şi alte servicii“, se arată în proiectul de act normativ.

Guvernul vrea o strategie antisărăcie

Pincipalele categorii includ copii aflaţi în situaţii dificile, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice singure sau dependente şi romi, care însumează trei milioane de persoane, însă populaţia estimată ca săracă sau vulnerabilă este de circa cinci milioane de persoane. Iniţiatorii proiectului propun ca Guvernul să implementeze măsuri concepute să dezvolte capacitatea de generare de venituri a celor mai săraci 4,8 milioane de români, astfel încât veniturile acestora să crească mai repede decât venitul mediu.

Majoritatea persoanelor sărace din România trăiesc în sărăcie persistentă. Dintre cele 22,6 procente din populaţie care trăiau în sărăcie relativă în 2012, 18,2% (reprezentând 81 de procente dintre persoanele sărace) trăiau în sărăcie persistentă. Unul din doi copii din zonele rurale trăieşte în sărăcie. În 2012, peste 50% dintre copiii din zonele rurale trăiau în sărăcie, prin comparaţie cu doar 17% dintre copiii din localităţile urbane.

Totodată, persoanele vârstnice singure sunt expuse unui risc de sărăcie mult mai mare decât alte categorii. Astfel, în jur de 1,2 milioane de persoane cu vârste egale sau mai mari de 65 de ani trăiesc singure (trei sferturi sunt femei). Romii sunt o altă categorie care prezintă un risc mult mai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educaţie sau mediul de rezidenţă, ei fiind expuşi unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât celelalte etnii, conform aceluiaşi proiect.

Vremuri grele pentru datornici

Autoturismele, obiectele pentru renovarea/amenajarea locuinţei, electrocasnicele sau locuinţele sunt printre cele mai frecvente achiziţii făcute de români în 2014, relevă un studiu IRES. De asemenea, 54% dintre respondenţi cred că vor fi nevoiţi să facă sacrificii financiare în 2015.

Potrivit studiului, doar 29% dintre persoanele chestionate au făcut o achiziţie importantă pentru familie sau pentru gospodărie, cele mai frecvent menţionate investiţii fiind achiziţionarea unui autoturism – 19%, renovarea sau reamenajarea locuinţei – 16%, achiziţionarea de aparate electrocasnice – 15% sau achiziţionarea unei locuinţe – 14%. Alţi respondenţi şi-au instalat o centrală termică – 6%, au cumpărat mobilă – 6%, un televizor – 6%, un computer – 5% sau un teren – 3%.

Doar 23% dintre persoanele intervievate spun că au reuşit să economisească bani în anul 2014. Cu toate acestea, 38% dintre acestea sunt optimiste, considerând că, în 2015, vor reuşi să facă acest lucru.

„În momentul de faţă, 41% dintre participanţii la studiu declară că au cel puţin o datorie neplătită. În acelaşi timp, 24% dintre aceştia spun că există persoane care le datorează bani“, spun realizatorii studiului.

Aproximativ trei din zece români au fost în vacanţă în 2014, dintre aceştia majoritatea au fost plecaţi în vacanţă o singură dată – 56%, în timp ce 23% au fost în două vacanţe, iar 19% spun că au avut mai mult de două vacanţe. Cei mai mulţi dintre respondenţi afirmă că au cheltuit anul trecut sub 1.000 de lei pentru o vacanţă, în timp ce 28% au alocat între 1.001 şi 2.000 de lei, 20% între 2.001 şi 3.000 de lei, iar 15% peste 3.000 de lei.

Sondajul a fost realizat în perioada 19-20 decembrie 2014 pe un eşantion de 1.131 indivizi de 18 ani şi peste. Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national, iar eroarea maximă tolerată este de plus/minus 2,9%.

În topul mondial al pesimiştilor

Românii, bulgarii, grecii, italienii, sârbii, israelienii, turcii, irlandezii şi francezii se numără printre oamenii cei mai pesimişti în privinţa viitorului, se arată într-un sondaj recent realizat în 65 de ţări de către Gallup Internaţional şi BVA, relatează lepoint.fr, preluat de Agerpres. Deşi nu se confruntă cu vreun război sau cu probleme sociale grave, potrivit „barometrului mondial privind încrederea în viitor“, locuitorii din Europa de Vest sunt destul de pesimişti în privinţa anul 2015.

Numai 17% dintre francezi cred că 2015 va fi un an mai bun decât 2014. În schimb, în Asia şi Europa de Est, optimismul este în creştere cu 8% (atingând 63% dintre cei intervievaţi), şi, respectiv, cu 6% (34%).

Campionii pesimismului sunt italienii (numai 14% dintre cei intervievaţi fiind de părere că 2015 va fi mai bun decât 2014), urmaţi la mică distanţă de francezi.

Astfel, 42% dintre italieni, 40% dintre belgieni, 34% dintre francezi şi 29% dintre portughezi cred că 2015 va fi un an mai rău decât anul curent; în schimb, germanii (19%), spaniolii (19%) şi britanicii (18%) sunt mai puţin afectaţi de acest curent de pesimism.

Cel mai mare grad de optimism privind anul 2015 vine din Asia. Printre statele aflate în top zece, în care locuitorii au cea mai mare încredere că anul 2015 va fi un an mai bun, se află Fidji, India, Arabia Saudită, Maroc, Pakistan, Afganistan, China, Vietnam, Panama.

Nigeria, Fidji, India, Maroc, Pakistan, Arabia Saudită, China, Azerbaidjan, Papua Noua Guinee şi Vietnam sunt statele ai căror locuitori sunt cei mai încrezători că anul 2015 va fi un an bun din punct de vedere economic.

Sondajul a fost realizat de Gallup International şi BVA, în perioada septembrie-decembrie 2014, în 65 de state, la el participând 64.002 de personae.

sursa puterea.ro