Așa ne văd europenii | Românii, cel mai primitiv și sărac popor din Uniunea Europeană

Majoritatea romanilor nu are acces la retelele de canalizare, jumatate dintre familii nu au niciun membru salariat, iar majoritatea localitatilor isi deverseaza apele uzate direct in rauri, in lipsa statiilor de epurare. Acesta este tabloul Romaniei primitive din secolul XXI, membra a Uniunii Europene, potrivit celor mai recente masuratori nationale si europene. Toate acestea in conditiile in care 13,9 miliarde de euro a pompat Uniunea Europeana in dezvoltarea Romaniei in perioada 2007-31 martie 2014, ca sold pozitiv dupa scaderea contributiei tarii la bugetul UE. Si: cel mai iubit presedinte – Ceausescu.

Cel mai sarac popor din UE

Dintre cele 28 de tari ale Uniunii Europene, Romania avea in anul 2011 cea mai mare pondere a populatiei aflate in intervalul veniturilor cele mai reduse, potrivit celui de-al Saselea raport asupra coeziunii economice, sociale si teritoriale, emis, miercuri, de Comisia Europeana.

Dintre cele 8 regiuni de dezvoltare in care este impartita Romania, 6 erau in zona produsului intern brut pe cap de locuitor ca putere de cumparare sub 50% din media UE. Singura cu PIB pe locuitor ca putere de cumparare situat intre 50% si 75% din media UE era Regiunea Vest (cu judetele Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara). De asemenea, regiunea Bucuresti-Ilfov era singura regiune romaneasca peste media europeana ca PIB pe cap de locuitor.

Conform celor mai recente date Eurostat, romanii au in medie o putere de cumparare de 54% din media europeana, penultima din UE, doar inaintea Bulgariei (47% din PIB-ul pe cap de locuitor ca putere de cumparare al UE).

Potrivit sursei citate, regiunea de dezvoltare Nord-Est din Romania si regiunea Severozapaden din Bulgaria au cel mai mic PIB pe cap de locuitor ca putere de cumparare, 7.200 de euro pe an, reprezentand doar 29% din media europeana (25.100 de euro pe an). Regiunea romaneasca Nord-Est cuprinde judetele moldovenesti Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui.

In perioada cea mai severa a crizei economice, 2008-2011, Romania a fost lovita cel mai greu de recesiune, dupa Grecia, dintre tarile UE. Toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale tarii au fost in recesiune, iar 3 dintre ele (Centru, Nord-Est si Nord-Vest) au avut o scadere a PIB mai adanca de -3%, potrivit raportului european citat.

Intr-un contrast total fata de restul tarii, regiunea Bucuresti-Ilfov a cunoscut o crestere a puterii de cumparare pe cap de locuitor de la mai putin de 50% din media UE in anul 1995 la circa 120% din media UE in 2011.

La nivelul Uniunii Europene, din cauza crizei economice, in perioada 2009-2012 procentul persoanelor aflate in stare de saracie severa a crescut de la 8% la 11%. In Romania, in anul 2011, 30% din populatie era in stare de saracie severa, doar in Bulgaria procentul fiind mai mare – 44%, conform raportului european citat.

Ca o particularitate, in Romania si in general in tarile foste comuniste populatia saraca este grupata mai degraba in mediul rural si in orasele mici, in timp ce in vestul Europei persoanele sarace se afla mai degraba in marile metropole.

Din acest punct de vedere, gradul redus de urbanizare din Romania este sinonim cu saracia si subdezvoltarea socio-economica a populatiei tarii: numai zona Bucurestiului si Ilfovului are statut predominant urban, 16 judete sunt intermediare, iar 24 sunt predominant rurale.

Munca la romani – una din doua familii nu are niciun salariat

Aproape una din doua familii din Romania nu are niciun membru salariat, potrivit datelor Institutului National de Statistica, prezentate pe blogul ziaristului Dan Popa. Din totalul de 7,4 milioane de familii de romani, 3,6 milioane sunt familii fara niciun membru salariat/angajat. De asemenea, 2,1 milioane de familii au un singur membru salariat/angajat.

In aprilie 2014, in Romania erau 4,4 milioane de salariati, dintre care un sfert lucrau in sectorul bugetar, potrivit datelor de la Ministerul Muncii si Ministerul Finantelor.

Conform raportului Comisiei Europene privind dezvoltarea regionala, Romania sta mai bine la ocuparea fortei de munca decat alte state membre, dar sufera scaderi ale productivitatii muncii.

„Toate statele-membre mai putin dezvoltate au cunoscut scaderi in ocuparea fortei de munca, intre anii 2008 si 2012, si cresteri in productivitate, cu exceptia Romaniei si Ungariei, care sunt in cazul opus”, arata Comisia.

In perioada mentionata, Romania a cunoscut stagnarea ratei de ocupare a fortei de munca, iar productivitatea muncii a scazut cu 1,1%. Ungaria a avut o scadere a productivitatii muncii mai mare, -1,4%, insa maghiarii au avut o crestere a ratei de ocupare cu 0,3%. Doar Luxemburgul a mai avut o scadere mai abrupta a productivitatii muncii decat Romania si Bulgaria (-2,5%), iar rata sa de ocupare a avut o scadere de 0,5%. Desigur, Luxemburg, care are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeana (66.700 de euro pe an, adica 266% din media UE), are de unde sa scada si la productivitatea muncii.

Conform Eurostat, in Romania rata de ocupare a fortei de munca pentru grupa de varsta 20-64 de ani a stagnat la 63,8% in perioada 2005-2012, in conditiile in care obiectivul tarii este de 70%.

Educatia – putina si ineficienta

Strans legata de piata muncii este educatia. Circa 22% din populatia cu varste de 25-64 de ani a Romaniei are doar educatie scazuta, tara situandu-se undeva la mijlocul clasamentului european in aceasta privinta. Spre comparatie, in Portugalia ponderea celor cu educatie scazuta este de 60%, in Bulgaria este de circa 18%, in Ungaria, de circa 17%. In schimb, in Letonia, Cehia si Slovacia, ponderea acestei categorii de populatie este de circa 5-8%.

In privinta adultilor cu studii superioare, Romania are cea mai mica pondere a acestei categorii in randul persoanelor cu varste intre 25 si 64 de ani: circa 15% la nivel national, in anul 2013.

De asemenea, in perioada 2011-2013, abandonul scolar a depasit 16% la categoria de varsta 18-24 de ani, in 4 dintre cele 8 regiuni ale Romaniei. Doar Portugalia si Spania au mai multe regiuni cu nivelul maxim al abandonului scolar.

Nici la scoala, insa, tinerii romani nu deprind abilitati pe care sa le poata utiliza ca adulti. La testele PISA, care masoara capacitatea practica in scriere, matematica si stiinte, peste 30% dintre elevii romani de 15 ani s-au clasat sub nivelul al doilea din sase. Rezultate atat de slabe au mai fost in Bulgaria si Cipru, dintre statele membre UE.

Jumatate din populatie, fara acces la canalizare

In secolul XXI, mare parte din populatia Romaniei merge la ceea ce eronat se numeste WC-ul din curte (WC inseamna water-closet, closetul cu apa).

Potrivit unui buletin INS din 18 iulie 2014, in anul 2013, in Romania 9.342.026 locuitori aveau locuintele conectate la sistemele de canalizare, acestia reprezentand 46,8% din populatia tarii.

Restul de 53,2% nu au, asadar, acces la un sistem de canalizare, insa din statitistici nu este clar daca intre acestia intra si cei cu closete cu apa de la hidrofor, care au evacuarea in fose septice sapate in curte.

Tot datele INS ne dau indicii suplimentare: „populatia cu locuintele conectate la sistemele de canalizare prevazute cu statii de epurare, in anul 2013, a fost de 8.883.583 persoane, reprezentand 44,5% din populatia tarii”. Asadar 2,1% din populatie dispune de locuinte cu acces la canalizare, dar fara statie de epurare. Abia aici ar putea sa fie cuprinsi cei cu fose septice, dar nu este foarte limpede. Insa, in tot cazul, datele statistice ne indica o pondere foarte mare dintre romani care merg la „WC” in curte si in secolul XXI.

In mediul urban, 82,9% dintre romani aveau acces la canalizare, insa la tara procentul era de numai 4,7% in anul 2013.
In privinta apelor uzate, statisticile europene plaseaza Romania in cea mai grava situatie din Uniune. In anul 2010, in 4 dintre cele 8 euroregiuni romanesti apele uzate ramaneau necolectate in proprorie de peste 50% din volumul generat.

In 7 regiuni ale Romaniei, apele uzate care totusi erau colectate erau supuse unui tratament riguros doar in proportie de 10-25%. Apele uzate netratate sunt o provocare ecologica, mare parte dintre acestea ajungand in rauri.

Drumuri proaste, economie izolata

„Viteza pe drumurile de legatura intre localitati ramane scazuta, in comparatie cu restul statelor UE in Polonia Tarile Baltice, Romania si Bulgaria”, se arata in cel de-al Saselea raport asupra coeziunii economice, sociale si teritoriale, emis, miercuri, de Comisia Europeana.

Din punct de vedere al densitatii autostrazilor, Romania, cu 1,5 km autostrada/1000 km2, se situeaza cu mult sub media europeana de 35 km/1000 km2, pe pozitia 27 din 31 de tari europene analizate, si, respectiv, mult sub media est-europeana de 12,3 km/1000 km2, pe ultima pozitie, din 9 tari est-europene analizate, indica un raport al Consiliului Concurentei din august 2013.

Romanii au numai 550 km de autostrada in exploatare, la o suprafata totala a tarii de aproape 239.000 km patrati. Spre comparatie, bulgarii au deja in exploatare 562 km de autostrada, la o suprafata totala a tarii de nici 111.000 km patrati.

Lipsa conexiunilor rapide cu restul Uniunii Europene adancesc starea de subdezvoltare a tarii, prin izolarea de Piata Unica. „O Piata Unica pe deplin integrata nu este posibila fara conexiuni bune intre diversele parti. Conexiunile care traverseaza granitele nationale lipsesc in multe cazuri, in special in statele membre central si est-europene, despartind centrul UE de periferie si ingreunand dezvoltarea comertului intra-UE”, avertizeaza raportul DG Regio.

Statul de drept – foarte slab, calitatea guvernarii – si mai slaba

In anul 2012, Romania era penultima in Uniunea Europeana, inaintea Bulgariei, in privinta perceptiei populatiei asupra statului de drept, conform unui studiu al Bancii Mondiale, citat de raportul european. Indicatorul statului de drept masoara perceptia publica asupra modului in care legile sunt aplicate.

In privinta perceptiei populatiei asupra eficientei guvernarii, Romania era chiar ultima in UE. Eficienta guvernarii masoara capacitatea statului de a asigura servicii publice la standarde inalte, eficienta si independenta serviciilor publice si abilitatea de a crea si aplica politici publice.

Ceausescu – cel mai iubit presedinte

In privinta preferintelor politice, romanii considera ca cel mai bun presedinte al tarii a fost dictatorul Nicolae Ceausescu.

Potrivit unui barometru INSCOP facut public in 17 iulie 2014, Nicolae Ceausescu ocupa primul loc in top, 24,7% dintre romani considerandu-l cel mai potrivit presedinte pe care l-a avut Romania, relateaza Agerpres.

Pe locul al doilea in acest clasament se situeaza Ion Iliescu, cu 19,1% din optiunile publicului, Traian Basescu ￢ pe locul al treilea, cu 14,2%, iar Emil Constantinescu ￢ pe patru, cu 9,7%.

Potrivit sociologilor, romanii au uitat lipsurile din perioada comunista si isi doresc un stat care sa le ordoneze viata cotidiana.

„In realitate, vorbim despre o falsa pozitivare a unui Nicolae Ceausescu care este asociat cu o perioada perceputa ca mai ordonata din punct de vedere al vietii cotidiene, dar ale carei lipsuri s-au mai uitat. Pozitivarea relativa a lui Ceausescu vine si in scopul evidentierii imaginii totusi defavorabile pe care publicul o are cam despre toti presedintii postdecembristi ai Romaniei”, explica sociologul Darie Cristea.