Gandul.info a lansat, cu 24 de ore înainte de alegeri, o aplicaţie online, un joc prin care oricine ar fi avut un cont de facebook ar fi putut vota pe internet. 

Ce a ieşit în urma experimentului este foarte ineteresant.

Iată care sunt „opţiunile prezidenţiale” ale utilizatorilor de internet:

Klaus Iohannis – 49,58%

Monica Macovei -35,60%

Victor Ponta -3,29%

Elena Udrea – 3,01%

Corneliu Vadim Tudor – 1,97%

Aş vota, dar n-am cu cine – 1,84%

Călin Popescu Tăriceanu – 1,80%

William Brînză – 077%

Dan Diaconescu – 0,63%

Teodor Meleşcanu -0,43%

Kelemen Hunor – 0,39%

Gheorghe Funar – 0,26%,

Mirel Mircea Amariţei – 0,20%

Zsolt Szilagyi – 0,16%

Constantin Rotaru – 0,09%

Înainte de alegeri Gândul v-a propus un experiment unic în România ultimilor 25 de ani: ziua votului online. Urnele virtuale au fost deschise pentru 24 de ore în care utilizatorii de internet au putut să spună DA unuia dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursa pentru Cotroceni, ca un antrenament pentru votul real la alegerile prezidenţiale de duminică.

După 24 de ore de vot, urnele virtuale s-au închis, liberalul Klaus Iohannis fiind candidatul care a strâns cele mai multe voturi ale participanţilor la ziua votului online, fiind ales de utilizatori „preşedintele Internetului”. Pe locul al doilea s-a clasat Monica Macovei, candidat independent la alegerile prezidenţiale 2014. Au votat 30.564 de persoane, notează gandul.info

Experimentul a reprezentat un antrenament pentru votul real, dar şi o imagine a felului în care românii cu acces la Internet votează, şi nu un rezultat final al votului care alege preşedintele României. Gândul susţine că pentru o legitimitate cât mai mare a alegerilor, numărul românilor care merg la vot trebuie să fie cât mai mare.

Exerciţiul  la care cetăţenii au fost provocaţi să participe cu doar trei zile înainte de alegerile prezidenţiale 2014 a fost justificat şi de o realitate statistică. În România există 9.642.427 de utilizatori de internet, peste două treimi, respectiv 6.613.000, în mediul urban unde, la ultimele runde de alegeri prezenţa a fost inferioară celei din mediul rural, unde rata de penetrare a internetului este de puţin peste 30%, respectiv 3.029.427 utilizatori.

Potrivit datelor Autorităţii Electorale Permanente, care pentru prima dată la alegerile europarlamentare a furnizat public defalcat numărul total al alegătorilor din urban şi rural, la scrutinul pentru Parlamentul European la urne s-au prezentat mai puţin de o treime dintre votanţii din mediul urban, respectiv 3.020.485 din 10.528.007. În rural, rata de participare a fost superioară, la vot venind 2.866.449 persoane din cele 7.772.369 cu drept de vot, reprezentând un procent de 36,88%.Statistic, uitându-ne doar la cifre, la alegerile europarlamentare numărul alegătorilor din mediul urban care s-au prezentat la vot nu atinge nici măcar jumătate din numărul utilizatorilor de internet din oraşe.

Raportul urban-rural este valabil şi în cazul rundelor electorale anterioare. La alegerile parlamentare din 2012, 40,49% dintre alegătorii de la oraşe au mers la vot, în vreme ce la ţară rata de participare a fost de 43,4%. La prezidenţialele din 2009, în mediul urban, la primul tur, au ieşit la vot 51,5% dintre electori, iar în rural 56,3%. În turul II, raportul a fost 54,72% – 60,11%.

sursa: gandul.info

 

 

 

Comentariile sunt închise.