Negocierile din acest moment au plecat, într-adevăr, de la sugestia formulată iniţial de preşedintele Klaus Iohannis susţinută mai apoi de mai multe ţări din zona Mării Negre, dar şi din spaţiul euroatlantic. Sugestie care s-a transformat relativ rapid în temă de discuţie extrem de serioasă, urmând să fie introdusă pe lista marilor iniţiative care vor figura pe agenda Summit-ului NATO din luna iulie de la Varşovia.Că lucrurile sunt acum foarte serioase a confirmat-o şi Alexander Vershbow, Secretar General adjunct al NATO. Pe 22 aprilie, la Sofia, el s-a referit în mod specific la faptul că Turcia, Bulgaria şi România ar putea să extindă prezenţa militară a Alianţei în Marea Neagră, ca parte a unei strategii mai ample de contracarare a Rusiei.
„În acest moment, între aliaţii de la Marea Neagră se poartă o serie de discuţii extrem de importante… privind modul în care să fie mai strâns integrate forţele lor navale şi operaţiunile militare.”
După cum se ştie, există deja nave aliate care efectuează operaţiuni de patrulare în Marea Neagră, dar ceea ce este cu totul nou în afirmaţiile Secretarului General adjunct al NATO este că, până la momentul reuniunii la vârf de la Varşovia, aliaţii ar putea deja să aibă „o prezenţă întărită în zonă… trebuie să luăm în considerare o prezenţă mai importantă a NATO în regiune, cu o atenţie deosebită acordată capacităţilor noastre navale”. Aceasta, evident, în paralel cu planurile deja anunţate de a trimite trupe prin rotaţie în zona Balticii şi Poloniei.
Este o încercare de a construi un răspuns coerent şi, mai ales, convingător pentru a fi disuasiv prin desfăşurarea de capabilităţi aeriene, maritime şi terestre la ameninţarea reală şi imediată reprezentată de recentele poziţionări ruseşti de rachete sol-aer şi sol-mare sau/şi mare-sol, mare-aer în zonele Kaliningrad, Crimeea, în Belarus şi pe flancul estic al Ucrainei, în regiunile auto-proclamate independente.
Citiți articolul integral pe adevarul.ro.
