O mică flotă dirijată de la Constanța încalcă repetat sancțiunile impuse de către Uniunea Europeană Federației Ruse după anexarea Crimeii. În ciuda interdicției UE ca mărfuri din Crimeea și Sevastopol să ajungă în țări ale Uniunii, cel puțin nouă vase operate de sereleuri deținute de sirieni la Constanța încarcă bunuri din porturile din Crimeea și le transportă în România și/sau Turcia. Autoritățile românești, însă, închid ochii la acest trafic interzis, deși susțin că monitorizează fenomenul cu atenție, scrie linx.crji.ro.
În iulie 2015, portalul ucrainean de știri Black Sea News publica un articol care conținea lista neagră a vaselor străine care intraseră în porturile din Crimeea după anexarea peninsulei de către Federația Rusă, în martie 2014. Conform Black Sea News, lista conținea, în iulie 2015, 105 nave. Dintre acestea, cele mai multe sunt turcești, dar pe listă se află și vase grecești, bulgărești, italiene, germane etc. (adică din țări membre ale Uniunii Europene). UE, însă, a introdus sancțiuni pentru țările membre care permit vaselor de pe teritoriul lor să desfășoare activități de comerț prin porturile din Crimeea și Sevastopol. Astfel, arată Ministerului de Afaceri Externe român, printr-un răspuns primit la solicitarea Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație, „conform Deciziei 2014/386/PESC referitoare la restricţii privind mărfurile originare din Crimeea sau Sevastopol, ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeii şi Sevastopolului şi Regulamentului (UE) nr. 692/2014 referitor la restricţii privind importul în Uniune de mărfuri originare din Crimeea sau Sevastopol, ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeii şi Sevastopolului, au fost introduse restricţii cu privire la importul în Uniune de mărfuri originare din Crimeea sau din Sevastopol”.
Articolul 1 al Deciziei 2014/386/PESC prevede că „(1) Se interzice importul în Uniune de mărfuri originare din Crimeea sau din Sevastopol. (2) Se interzice furnizarea, în mod direct sau indirect, de finanțare sau asistență financiară, precum și de servicii de asigurare și reasigurare în legătură cu importul mărfurilor originare din Crimeea sau Sevastopol.”
Articolul 10 al Regulamentului (UE) nr. 692/2014 referitor la restricţii privind importul în Uniune de mărfuri originare din Crimeea sau Sevastopol prevede, de asemenea, la litera d, că „Prezentul regulament se aplică oricărei persoane juridice, entități sau organism, aflat în interiorul sau în afara teritoriului Uniunii, care este înregistrat sau constituit în temeiul dreptului unui stat membru”.
Nouă vase operate de la Constanța încarcă marfă din Crimeea
Black Sea News (BSN) a menționat, în articolul invocat, că România are nouă vase pe lista neagră de nave care au încărcat mărfuri din porturile Crimeii și Sevastopolului. Portalul ucrainean enumeră vasele de transport Anda, Adnan H, Snow White, Nargys H, Sherin, Ramzi, Rania H, Georgiana H și Jawdat M. În afară de Jawdat M (deținut, conform BSN, de compania off shore Aqua Marine Shipping Co SA și administrat de United Marine Co SRL din Constanța), toate celelalte sunt deținute și/sau operate de sirieni grupați în jurul Johar Shipping SRL din Constanța (acționari ai sereleului sau asociați ori angajați ai unor companii partenere din diverse jurisdicții off shore, toate controlate de același grup de sirieni aparținând familiilor Johar – sau Jaohar/Jawhar, în funcție de transliterarea cu caractere latine a scrierii cu caractere arabe – și Hasan/Hassan).
Tridentul sirian de la Constanța: Johar Shipping, Georgiana Co și Bia Shipping Co
Johar Shipping SRL din Constanța este deținută de către Johar Hasan, un sirian care locuiește din anii ’90 la Constanța. Fost căpitan de vas, acesta se ocupă acum de afaceri cu nave (în special agenturare, administrare/operare, obținere de certificate de siguranță navală etc.). Conform site-ului firmei (http://johar.ro/partners.html), partenerii principali ai Johar Shipping SRL sunt Georgiana Co și Bia Shipping Co. Într-o discuție telefonică, Johar Hasan ne-a spus că Bia Shipping Co este companie off shore din Insulele Marshall, înființată în 2010, care deține un birou atât în Cipru, cât și la Constanța. Johar Hasan a adăugat că Georgiana Co este companie off shore în Cipru, dar că deține un birou și la Constanța. „E ca și cum aș fi proprietarul Bia Shipping Co, deși nu sunt, pot semna orice fel de act în numele Bia Shipping Co. La fel, pot semna orice act și în numele Georgiana Co”, ne-a declarat Hasan Johar. Practic, indiferent cine s-ar afla în spatele celor două companii off shore, cel care decide este „constănțeanul” sirian Johar Hasan.
Fier vechi din Crimeea pentru România și Turcia
Vasul cargo Anda, aflat pe lista neagră a Black Sea News, este deținut (conform BSN) de către Sherin Navigation, companie off shore din Insulele Marshall, și operat de Johar Shipping SRL. Pe site-ul firmei, însă, Anda nu apare, dar este menționat atât pe site-ul Georgiana Co, cât și pe cel al Bia Shipping Co. Black Sea News a scris că nava cargo a încărcat marfă din trei porturi ale Crimeii: Kerch, Feodosiya și Sevastopol. Datele actualizate de către BSN până la finalul anului 2015 arată că transporturile s-au efectuat constant cel puțin până la sfârșitul anului trecut iar marfa încărcată a fost fier vechi pentru România și Turcia („Scrap metal transportation to Romania and Turkey”).
În cazul cargo-ului Adnan H, situația este identică: BSN indică drept proprietar off shore-ul Sherin Navigation, Insulele Marshall, operat de Johar Shipping SRL. Adnan H figurează în flota administrată de Georgiana Co, dar și în cea a Bia Shipping Co. Cargo-ul a ancorat în aceleași trei porturi din Crimeea (Kerch, Feodosiya și Sevastopol) și a transportat aceeași marfă: fier vechi pentru România și Turcia („Scrap metal transportation to Romania and Turkey”).
Rania H, folosit pentru contrabandă cu țigări
În cazul cargo-ului de mărfuri generale Rania H, înregistrat de Black Sea News ca ancorat în portul Feodosyia pe 13 decembrie 2015, povestea conține și un dosar penal pentru contrabandă în România. Vasul este menționat, în acest moment, ca fiind atât în componența flotei administrate de Georgiana Co, cât și în cea administrată de Bia Shipping Co. În octombrie 2014, Abdul Rahman Hassan (fost asociat cu Johar Hasan în Shnar Shipping SRL Constanța), de 53 de ani, a fost arestat de către judecătorii constănțeni după ce procurorii au descoperit că acesta nu declarase 40.440 de țigări, pe care le traficase ilegal dinspre Turcia spre România la bordul Rania H, al cărui căpitan era. Un an mai târziu, în octombrie 2015, Abdul Rahman Hassan a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare. Pe lângă traficul de țigări, procurorii l-au acuzat și că ar fi adăpostit doi sirieni kurzi care intraseră ilegal în România (vezi aici comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța).
În august 2013, de altfel, Johar Hasan (ultimul din dreapta fotografiei) se afla personal la bordul Rania H, în portul englezesc Ipswich (așa cum arată o fotografie postată pe Facebook de către Jaohar Uk Limited, companie deținută de Khaled Jaohar, văr al lui Johar Hasan).
MAE: pavilionul Togo scoate navele din jurisdicția noastră
Cu toate că datele oficiale arată fără dubiu că navele operate de sereleuri din Constanța au încălcat regimul sancțiunilor UE impus Crimeii după anexarea peninsulei de către Federația Rusă, autoritățile românești nu au luat nici o măsură pentru a pedepsi autorii acestor încălcări. Mai mult decât atât, MAE de la București susține că nu s-a petrecut nimic în neregulă: „Instituţia competentă în materie (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Vămilor) a instituit proceduri specifice pentru a se asigura că interdicţia menţionată este respectată. În acest sens, Direcţia Generală a Vămilor a informat că nu au existat importuri din Crimeea care să fie contrare regimului impus prin actele juridice menţionate.”
Cum se explică lejeritatea cu care MAE tratează această problemă? Iată explicațiile Externelor românești pentru CRJI: „Cu privire la navele Adnan H, Nargys H, Anda, Sherin, în cursul anului 2014, Ministerul Afacerilor Externe a luat la cunoştinţă din surse publice despre faptul că cele 4 nave ar fi intrat în portul Feodosia. În acest context, au fost convocate reuniuni inter-instituţionale cu autorităţile române competente în domeniu: Ministerul Transporturilor şi Autoritatea Navală Română. Din informaţiile primite, rezultă că navele menţionate se află sub pavilion togolez, nefiind astfel sub jurisdicţia statului român.”
Autoritățile românești urmăresc cu atenție, dar nu sancționează
Cu alte cuvinte, pavilionul vaselor a salvat de la sancțiuni proprietarii de fapt ai navelor, adică firmele românești de la Constanța, societăți constituite în conformitate cu dreptul român și, deci, și european comunitar. Totuși, MAE ne-a mai informat că fenomenul este monitorizat de către autorități: „Cu toate acestea, în urma reuniunilor, Ministerul Transporturilor a notificat operatorii economici români cu privire la sancțiunile UE în vigoare şi a subliniat caracterul obligatoriu al acestora. Ministerul Transporturilor urmăreşte cu atenţie activitatea tuturor navelor pentru a se asigura de respectarea de către operatorii economici români sau a celor străini aflaţi pe teritoriul României a sancţiunilor menţionate.
De asemenea, în urma reuniunilor inter-instituţionale, Autoritatea Navală Română a publicat un anunț de informare a operatorilor economici cu privire la măsurile restrictive ale UE în vigoare. În cazul în care există o încălcare a legislației relevante în vigoare pentru operatorii români, inclusiv măsurile restrictive ale UE, persoanele implicate pot fi sancționate penal sau contravențional, în funcție de fapta comisă, în concret. Această regulă este prevăzută de art. 26 din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.”
Este neclar, însă, cum interpretează autoritățile românești articolul 10 al Regulamentului (UE) nr. 692/2014 referitor la restricţii privind importul în Uniune de mărfuri originare din Crimeea sau Sevastopol (invocat la începutul textului), care prevede, la litera d, că „Prezentul regulament se aplică oricărei persoane juridice, entități sau organism, aflat în interiorul sau în afara teritoriului Uniunii, care este înregistrat sau constituit în temeiul dreptului unui stat membru”. Cu alte cuvinte, sereleurile românești care operează navele pot fi sancționate sau scapă cu totul de rigorile unei decizii UE doar pentru că operează nave aflate sub pavilioane exotice, deși îșu desfășoară activitatea exclusiv în spațiul Mării Negre și sunt dirijate de la Constanța?
sursa: linx.crji.ro
