ROMÂNIA CURATĂ Agent Green povestește prin ce a trecut în timpul realizării VIDEO-investigațiilor despre pădurile României | ”M-au pus la pământ sub ochii polițiștilor!”

Gabriel Păun, de la Agent Green, a postat ieri, pe Facebook, un nou filmuleț, în care se vede cum hectare întregi de pădure din rezervația naturală Râul Tur (aparținând Ocolului Silvic Livada, din jud. Satu Mare) a fost tăiată la ras cu voie de la șeful ocolului, dar fără să ceară avizul custodelului ariei protejate. Conform legii, fapta este ilegală și este cercetată penal acum. Filmul este doar unul din seria de dezvăluiri a celor de la Agent Green, dintre care cel mai cunoscut este cel în care se demonstrează că pe porțile fabricii Schweighofer de la Sebeș intră un camion cu lemne din Parcul Național Retezat. Bodiguarzii de la fabrică l-au băgat atunci în spital, sub ochii polițiștilor care îi spuneau să-și cheme singur Ambulanța. Gabriel Păun a povestit pentru România Curată cum a ajuns să facă această înregistrare, care sunt motivațiile lui, cum au decurs întâlnirile cu șefii de la Viena a companiei Schweighofer, dar și care ar fi soluțiile pentru a stopa tăierile masive din pădurile României.

În bârlogul Schweighofer din Viena

România Curată: Gabi, asociația ta, Agent Green, e prima care a tras un mare semnal de alarmă în privința practicilor celui mai mare procesator de masă lemnoasă din Europa, concernul Schweighofer, își hrănește fabricile și cu lemn dintr-un parc național de referință. Cum ți-a venit ideea să urmărești practicile firmei austriece?

Gabriel Păun: Acum un an pe vremea asta mă vedeam la Viena cu Gerald Scweighofer și echipă sa de conducere să discutăm despre tăierile de păduri din parcurile naționale. Întâlnirea a fost una plină de emoție. Ca biolog și ecolog nu îți vine ușor să stai față în față cu firme gigant care tăie păduri, poluează sau ne otrăvesc mâncarea. Îl întâlneam totuși pe omul care conduce firma ce devorează cea mai mare parte din pădurile României. Am urmărit evoluția companiei de pe vremea când eram la Greenpeace și cred că am fost mai puțin nervos chiar și atunci când i-am întâlnit pe președintele țării sau comisarul european de Mediu.

Întâlnirea de anul trecut a fost prilejuită de Campania Agent Green care își propune interzicerea tăierilor în parcurile naționale. Unii zic că e un obiectiv prea mic, alții că e prea îndrăzneț. Îi ascult pe toți, dar vreau să insist că aceasta este prioritatea maximă pentru viitorul vieții pe Planetă. Parcurile Naționale înseamnă doar 1,3% din suprafața țării, dar acestea conțin cele importante rezerve de biodiversitate și natură virgină care protejează mii de specii de floră și faună. Tot ele sunt și rezerva genetică pentru toate celelalte păduri ale țării. Fără aceste păduri nu putem discuta despre viitor pentru viață în general. Culmea drujbei, Romsilva și Ministerul Mediului și Pădurilor permit tăieri de păduri chiar și în parcurile naționale. Cu diferite nume sofisticate de genul: codru grădinărit, tăieri de igienă, de conservare sau accidentale s-au scos sute de mii de metri cubi chiar și din parcurile naționale.

Vrem să schimbăm asta, dar cum în România durează ani buni până schimbi asta prin lege am decis să abordăm Top 10 companii care procesează anual volume astronomice de lemn.

Schweighofer era la vremea aceea singura companie care își afișa pe website politica clară de a refuza lemn din parcuri naturale și naționale. În urma întâlnirii s-a clarificat că este de fapt vorba doar de parcurile naționale. Fără să înțelegem exact mecanismul folosit de companie am primit asigurări că Schweighofer știe cu precizie că nu folosește lemn din parcuri naționale.

Am luat declarația de bună, dar ne-am permis să și probăm situația în teren. Am ales să verificăm minunea chiar în Parcul Național Retezat, cel mai vechi din România și ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei. Am descoperit că trei companii de exploatare au scos în anul 2014 peste 10.000 metri cubi de lemn din parc, adică cam 500 de camioane pline cu bușteni. Brazii și molizii s-au dus la fabrica Schweighofer din Sebeș, iar resturile la Kronospan, tot la Sebeș. Ca să tragem linie am ales unul dintre camioanele încărcate cu bușteni, tranșati pe loc din arbori falnici, spre a fi filmat din parc până la poarta fabricii din Sebeș.

”Sub ochii polițiștilor am fost pus la pământ”

România Curată: Ai sunat la 112 să anunți transportul ca fiind ilegal. Ce s-a întâmplat?

Gabriel Păun: Fiind raportat în repetate rânduri drept ilegal, camionul a fost oprit de Poliția Hațeg și de Poliția Sebeș pentru a fi controlat. În niciun caz poliția nu a completat rubrica dedicată de pe aviz pentru întreruperea transportului și în cele din urmă au permis camionului să intre pe poartă fabricii. Sub ochii polițiștilor am fost pus la pământ de paznicii fabricii în momentul în care culegeam de pe domeniul public dovezile filmate pentru a le discuta cu Schweighofer. I-am rugat pe polițiști să cheme o ambulanță și le-am spus că vreau să fac o plângere. Aceștia mi-au spus să îmi chem singur ambulanța și să mă duc la secție să fac plângere dacă vreau. După ce mi-am petrecut noaptea la spital, m-am trezit plin de speranța să fac trei chestii: să îl votez pe Iohannis președinte, să fac plângerea la poliție și să clarific situația cu Schweighofer. Cu votul a fost simplu, am putut vota la Sebeș. Cu plângerea a fost mai greu pentru că poliția din Sebeș se codea să accepte că vreau să mă plâng nu doar de paznici, dar și de polițiștii cel puțin dubios de letargici. Cu Schweighofer a reieșit că se cade să își întărească mecanismul prin care să poată refuză la poartă lemnul din parcurile naționale, dar nu înainte că investigația pe care am publicat-o să fie vizualizată de peste un million de oameni.

România Curată: Ce măsuri au luat autoritățile după postarea filmulețului cu investigația ta?

Gabriel Păun: Ne-am propus să facem acest mecanism de a refuza arbori din parcuri naționale cu Schweighofer și Guvernul României cu intenția de a-l extinde și pentru celelalte companii gigant odată ce va fi implementat cu succes. M-am dus la ministerul mediului și pădurilor unde m-am lovit de o liniște ca de vacanță pe acest subiect. Am înțeles curând că ministerul este sub papucii Romsilva care tăie și spânzura în toate pădurile statului, inclusiv în parcurile naționale.

România este singura țară din UE în care se dă mână liberă unei regii precum Romsilva să gestioneze nu doar pădurile de producție, dar și parcurile. Ei fac silvicultură și habar nu au ce-i aia ecologie. Și atunci evident că ei cred că ajută un copac de 120 de ani vechime atunci când îl taie. Pentru că ministerul nu are chef să asigure bugetul la parcuri a decis să le dea Romsilvei care potrivit unei ministrese de acolo e cea mai potentă entitate din punc de vedere financiar treaba asta. Cum Romsilva vede în păduri doar bani, inclusiv din păduri virgine de genul Coșava Mică pe care intenționează să o radă, este evident că un mecanism nu se poate pune la punct pentru companiile care vor să refuze arbori din parcuri. Și asta pentru că baza de date SUMAL e doar în mâinile Romsilva și ale ministerului.

”Să vedem și concluziile și măsurile”

România Curată: Cum comentezi ultimele evoluții din jurul companiei Schweighofer?

Gabriel Păun: Săptămâna trecută m-am revăzut cu conducerea Schweighofer din Viena pentru a afla dacă au făcut ceva progrese pe subiect, dar și ca să îmi explice investigația EIA care arată că fabrica din Sebeș acceptă lemn ilegal și plătește bonus pentru acesta. La prima fază am fost plăcut surprins să văd că Schweighofer a creat un mecanism aparent eficient de a refuza lemnul din parcurile naționale. Desigur că ne rezervăm din nou dreptul de a verifica acest mecanism. Legat de investigațiile EIA trebuie să mărturisesc că dovezile prezentate mi se par incontestabile. Pe bună dreptate Guvernul a demarat controale în fabricile Schweighofer. Să vedem și concluziile și măsurile.

Partea cea mai îmbucurătoare este totuși că aceste investigații pe care noi și EIA le-am publicat în ultimele 5 luni au fost preluate tot mai mult de presă națională și internatională și lumea începe să iasă în stradă. Ce mă îngriijorează este faptul că discuția centrală nu este încă acolo unde ar trebui să fie. Sigur că acum se face disecția Schweighofer care a ajuns în poziție dominantă. E bine că se face asta pentru că acuzații de genul celor aduse de EIA atrag atenția oricărei alte companii că tăierile ilegale nu mai pot fi un model de afacere. Și mai atrag atenția că responsabilitatea de a pune lemn ilegal pe piață nu mai este e doar la firma de exploatare, dar și la firma care deschide porțile buștenilor pe care îi procesează.

România Curată: Ce ți se pare nelalocul lui în felul în care clasa politică aflată în funcții de putere veghează asupra protejării pădurilor României, date fiind atât controversele din jurul Schweighofer, cât și scandalul din jurul Codului Silvic?

”Răspunsuri scurte, clare și imediate!”

Gabriel Păun: Ziceam că nu mi se pare că discuția centrală este încă unde ar trebui să fie. Pentru a o aduce acolo unde trebuie să fie nu vreau să fac acuzații, dar vreau să ridic întrebări la care românii așteaptă răspunsuri scurte, clare și imediate!

De ce ignoră Guvernul României rapoartele Curții de Conturi care arată că țara a pierdut cel puțin 5 miliarde de euro în ultimii ani din cauza tăierilor ilegale?

De ce nu oprește Guvernul retrocedările ilegale?

De ce semnează ministrul mediului și pădurilor pe banda rulantă amenajamente silvice care umflă artificial posibilitatea de exploatare a pădurilor?

De ce și cine din Guvernul României a permis unei singure companii să ajungă în poziție dominantă?

De ce a tolerat Guvernul României exportul a zeci de mii de locuri de muncă odată cu lemnul neprocesat exportat?

De ce se taie pădure chiar și în templele naturii, parcurile naționale?

Nu mai vreau răspunsuri scrise cu limbaj de lemn de la Guvern, ci fapte!
***
Cea mai recentă investigație Agent Green o puteti vedea aici.

Protestatarii din 9 mai au adus o serie impresionantă de revendicări. Eu m-aș rezuma la câteva din care conducătorii României ar trebui să facă prioritate:

1. Stoparea retrocedărilor ilegale și pedepsirea penală a grupurilor mafiote care le-au favorizat.
2.  Schimbarea conducerii Romsilva și restructurarea regiei pe criterii de competență.
3.  Refacerea de urgență a tuturor amenajamentelor silvice.
4.  Simplificarea și eficientizarea controalelor (în prezent procedurile sunt lente, complicate și lipsite de transparență).
5.  Noul cod silvic să limiteze posibilitatea unei companii sau grup de companii la 30% dintr-o specie de arbore. Interzicerea exportului de bușteni și cherestea timp de 20 de ani.
6.  Interzicerea tăierilor de păduri în parcurile naționale.
7.  Instituirea de zone tampon cu lățimea de cel puțin 1 km în jurul ariilor natural protejate (nu în interior așa cum este acum) în care să fie premise doar tăieri accidentale de genul extragerii speciilor exotice.
8.  Înlocuirea ROMSILVA cu o entitate nouă de management pentru ariile protejate în care ecologii să coopereze cu silvicultorii.
9.  Folosirea terenurilor agricole abandonate pentru a crește suprafața împădurită a țării de la 26% la 36% până în 2025 (rată de creștere 1% /an).
10. Crearea de coridoare ecologice și stepping stones.

* În prezent cele mai multe păduri rămase sunt în zonă de munte, iar cele mai multe specii de animale sunt captive acolo. Este nevoie de mai multe păduri și în zonă de câmpie. Se pot crea perdele forestiere pe conturul parcelelor agricole pe care animalele să le folosească pentru deplasare și păduri oaze pe terenuri agricole abandonate (stepping stones) pe care animalele să le folosească pentru tranzit, adăpost și hrană atunci când se deplasează dintr-un habitat în altul.

***

Înregistrarea cu lemnul fără acte din Parcul Național Retezat ajungând la fabrica Schweighofer din Sebeș a trecut de 1,4 milioane de vizualizări pe Facebook. Îl puteți urmări aici.

sursa: romaniacurata.ro