În ultimul deceniu, Harvard a cumpărat mari suprafețe de pădure în România de la grupări acuzate de înșelăciune, corupție și spălăre de bani.
Anul trecut, Harvard a cedat aproape 33 de mii de hectare către corporația IKEA, la finalul celei mai mari tranzacții cu păduri din România. În schimb, IKEA a plătit, în iunie 2015, peste 56 de milioane de euro ca să își asigure materia primă pe termen lung, fiind la prima achiziție globală de terenuri forestiere pentru exploatare.
Grupul suedez de mobilă a preluat, la pachet, și păduri traficate, deși susține că a verificat atent toate proprietățile înainte să le cumpere.
LITIGII ȘI ANCHETE PENALE Suprafețele forestiere cu probleme juridice sunt amplasate în Vrancea, județ în care Harvard și IKEA au cumpărat, pe rând, cele mai multe păduri – peste o treime din întregul portofoliu.
Intermediarii locali care au facilitat vânzarea pădurilor către Harvard sunt investigați de procurori pentru mai multe infracțiuni: înșelăciune, corupție, activități de criminalitate organizată și spălare de bani.
Separat, Romsilva, regia care administrează pădurile statului, încearcă să recupereze, în instanță, alte suprafețe forestiere din Vrancea. Aproape 3400 de hectare sunt în prezent fie revendicate de Romsilva, fie anchetate de procurori. Adică, în total, o suprafață de 10 la sută din portofoliul pe care Harvard l-a deținut în România.
Procedura standard a fost ca Romsilva să atace mai întâi restituirile ca să obțină anularea titlului inițial de proprietate, iar apoi să ceară desființarea contractelor de vânzare – cumpărare. Litigiile cu filiala Harvard au devenit cunoscute abia după ce Romsilva a dat în judecată beneficiarul final al pădurilor respective. Într-un prim caz, Romsilva a câștigat până acum, iar Harvard a făcut recurs, luna trecută, ca să nu piardă definitiv 108 hectare în Vrancea.
Avocații angajați de Harvard au susținut, în instanță, că filiala universității din România a fost cumpărător de bună credință. Judecătorii nu au fost însă de acord. Magistrații au concluzionat că Harvard a știut ce cumpără și că nu poate invoca buna sa credință: “Din formularea contractului încheiat cu Scolopax SRL (n.r.- filiala Harvard) reiese că societatea cunoștea că este posibil să fi cumpărat bunul altuia, deoarece vânzătorii nu deţineau documentele de proprietate cerute de lege, ci doar promiteau cumpărătoarei că vor obţine modificarea titlului de proprietate“.
RISCURI SUPLIMENTARE Documentele obținute de RISE Project arată un alt risc major pentru Harvard. Pădurile au fost preluate de filiala Harvard fără ca Romsilva să le poată cumpăra înainte, pe baza dreptului de întâietate al statului la achiziția suprafețelor forestiere.
Jonas Jacobsson, administratorul filialei Harvard, le-a cerut avocaților să analizeze acest risc abia în 2010, când universitatea acumulase deja peste 30 de mii de hectare. Terenurile forestiere au fost cumpărate între 2005 și 2010, interval în care legislația s-a schimbat de mai multe ori.
Opinia avocaților nu a fost tranșantă. Într-un memorandum confidențial, casa de avocatură Salans, Moore și Asociații îi explică lui Jacobsson că normele legale sunt neclare și îi recomandă ca proprietățile să fie asigurate la o companie de profil împotriva riscului ca tranzacțiile să fie anulate.
OMUL DIN TEREN De achiziții s-a ocupat în mod direct românul Dragoș Lipan, condamnat anul trecut pentru corupție în cazul mai multor tranzacții făcute în numele Harvard.
Lipan a primit, în final, trei ani cu suspendare. “E comod să se dea vina pe mine. (…) Eu nu am cumpărat nicio pădure de capul meu”, a declarat Dragoș Lipan într-o discuție cu reporterii RISE.
El susține că achizițiile au fost aprobate de suedezul Jonas Jacobsson, administrator al Scolopax, și au fost verificate de avocați: “Toate proprietățile erau verificate înainte, se cereau absolut toate documentele, dar nu era o operațiune de mare anvergură, de căutat neamurile celui care fusese pus în posesie, nu se dădea la ziar dacă mai e cineva care revendică. Avocații Harvard verificau actele, dar nefăcând investigații. Practic, se prezentau toate actele și de obicei domnul Jacobsson dădea undă verde”.
Jonas Jacobsson a refuzat să răspundă întrebărilor RISE Project pe marginea acestui subiect.
Când valoarea depășea 2 milioane de dolari, tranzacția era aprobată de întreg consiliul de administrație al Scolopax, din care făcea parte atât suedezul cât și doi reprezentanți ai universității americane.
Harvard a investit aproape 100 de milioane de dolari în peste 900 de loturi de pădure împrăștiate în 21 de județe.
Americanii au început afacerile chiar în casa lui Dragoș Lipan din satul Sohodol, județul Brașov.
Citiți artiolul integral pe riseproject.ro.
