Controversatul Frank Timiș, afaceristul care a inițiat proiectele aurifere Roșia Montană și Certej, se află acum în centrul unui nou scandal de anvergură după ce una dintre companiile sale a plătit zeci de milioane de dolari unei misterioase firme din Cipru.
RISE Project a aflat că ramificațiile acestei noi afaceri merg din nou spre România deși Timiș a ieșit din firmele pe care le-a deținut de-a lungul timpului pe teritoriul țării.
Din România în Africa și, via Cipru, înapoi în România
La mijlocul anilor 2000, după mai multe scandaluri pe bursă și dezvăluiri de presă, Frank Timiș a ieșit din majoritatea firmelor pe care le înființase în România și și-a îndreptat privirea spre continentul african. A început să investească în țări din Africa de Vest cunoscute pentru sărăcie, conflicte sângeroase, corupție dar și pentru generoasele zăcăminte din subsol. Principala afacere marca Timiș se derulează acum în Sierra Leone, țară vest africană în care face ravagii virusul Ebola după mulți ani de conflict cauzat de diamante, lupte tribale și de ambițiile unor dictatori din regiune. Românul exploatează minerale în fosta colonie britanică prin African Minerals, companie pe care a fondat-o și care este listată pe bursa de la Londra. Anterior, African Minerals s-a numit Sierra Leone Diamond Corporation și a primit drept de exploatare pe aproape 40 la sută din suprafața țării africane.
African Minerals și afacerea din Sierra Leone au declanșat noul scandal care îl are în centru pe Frank Timiș.Magnatul, care este considerat unul dintre cei mai bogați români, a autorizat personal, în 2012, o plată de 50 de milioane de dolari din partea African Minerals către o firmă din Cipru numită Global Iron Ore. În august 2015, African Minerals a anunțat pe bursa din Londra (n.a.-Alternative Investment Market, parte a London Stock Exchange) că a primit plângeri care spun că un sfert din firma cipriotă i-ar aparține chiar lui Frank Timiș. Firmele listate pe bursă sunt obligate să facă astfel de dezvăluiri acționarilor. Conform denunțului, Timiș l-ar fi plătit pe ascuns pe Timiș cel ascuns în offshore-ul din Cipru. O investigație internă declanșată imediat de companie a rămas în coadă de pește, nereușind să ajungă la o concluzie în cazul transferului celor 50 de milioane iar Timiș a negat orice legătura cu firma din Cipru. Plata a fost făcută fiindcă Global Iron Ore avea contracte cu African Minerals pentru exploatarea resurselor din Sierra Leone, contracte care au fost închise în momentul când Timiș și African Minerals au încheiat noi înțelegeri de afaceri cu firme din China interesate în mineralele din Sierra Leone.
Documente obținute de RISE Project de la registrul companiilor din Australia indică faptul că Timiș a deținut o firmă denumită chiar Global Iron pe continentul australian. Mai mult, unul dintre acționarii principali ai Global Iron din Australia, firma Kontillo Resources, este și acționar în Global Iron Ore din Cipru. Între managerii Global Iron s-a numărat și Gibril Bangura din Sierra Leone care are funcție executivă și în African Minerals, firma care a plătit cei 50 de milioane de dolari sub semnătura lui Timiș.
De curând, în noiembrie, acțiunile African Minerals au fost suspendate de la tranzacționare după ce au înregistrat o scădere masivă pe bursă.
Valoarea maximă a companiei a fost atinsă în 2011 când acțiunile erau cotate la aproximativ 3,5 miliarde de dolari.
RISE Project/OCCRP împreună cu Financial Times a investigat firma din Cipru spre care au mers milioanele și au găsit o poveste interesantă.
Conform documentelor de la registrul companiilor din Nicosia, în momentul tranzacției cu African Minerals, Global Iron Ore era deținută de un cetățean britanic pe nume Eden Dervan. Acesta a fost cunoscut și sub numele Aden Dervan și este un fost soldat în Royal Green Jackets, o unitate de elită a infanteriei britanice. Dervan a fost arestat în 2007 în Londra când poliția locală i-a percheziționat apartamentul și a găsit arme, muniție, explozivi dar și echipament de supraveghere. Poliția metropolitană a fost surprinsă când a găsit arsenalul din casa lui Dervan deoarece investigația avea ca obiect o spălare de bani în care ar fi fost implicat britanicul și nicidecum posesie ilegală de arme și explozivi.
Timiș ne-a declarat printr-un purtător de cuvânt că s-a înâlnit cu Dervan de trei ori dar a negat că ar fi știut de acuzațiile care i-au fost aduse acestuia.Al doilea acționar al firmei cipriote este o altă companie denumită Kontillo Resources Limited care își are, de asemenea, sediul în Cipru. Această companie mai apare în alte firme legate de Timiș dar și de unul dintre principalii parteneri de afaceri ai acestuia, australianul Tony Sage, investitor inițial și în afacerea cu aur de la Certej, din județul Hunedoara. Documentele din insula mediteraneană, mai precis actele de arhivă ale Global Iron Ore, arată însă și o altă fațetă a acestei afaceri, una în care cetățeni români din București susțin că au fost, fără voia lor, acționari ai firmei din Cipru care mai târziu a primit banii de la Frank Timiș.
SCHEMA BANILOR DIN CIPRU
“Datele mele personale au putut fi colectate”
“Niciodată eu nu am fost asociat al unei firme cu sediul în Cipru.”, ne-a spus, într-un email, Gabriel Popa, directorul general al firmei românești Ascendi Inc. SRL în contextul în care documentele de arhivă ale Global Iron Ore din Cipru arată că anterior firma s-a numit Ascendi (Cyprus) Ltd și i-a avut drept acționari pe doi români, Gabriel Popa și partenera sa de afaceri Constanța Alida Velea. Alături de cei doi în firmă au mai fost acționari și doi afaceriști din Cipru, Christakis Iacovides și Ninos Koumettou. Ultimii doi sunt experți în insolvență și dețin în insulă firma CRI Group, care are același sediu cu Global Iron Ore, fosta Ascendi (Cyprus) Ltd.
Reporterii RISE au vorbit și cu Alida Velea care a negat, ca și Gabriel Popa, orice implicare în firma cipriotă: “Nu am știut de firma Ascendi din Cipru. Am avut și am o relație de parteneriat cu d-nul Iacovides exclusiv pentru firma Ascendi Inc. SRL. Datele mele personale au putut fi colectate din diverse documente la nivelul acționarilor firmei din România (hotărâri AGA, decizii etc).”
Citiți investigația integrală pe riseproject.ro