În seara de 16 decembrie 1989, la Timișoara începea Revoluția. La început a fost o mână de oameni, apoi li s-au alăturat din ce în ce mai mulți. Erau tineri și fără frică. Regretatul poet Ion Monoran a oprit tramvaiele, în fața monumentului din Piața Maria, într-un gest devenit simbol al evenimentelor de acum aproape un sfert de secol. El a fost primul om care a strigat “Jos Ceaușescu!”. Seara, și peste noapte, protestatarii au început să fie arestați. Unii, membri ai comunității maghiare, erau acolo din ziua precedentă. Pe 15 decembrie, în fața casei parohiale a lui Laszlo Tokes, începuse o mișcare de protest a comunității maghiare împotriva deciziei de mutare a pastorului.
”Mono” – poetul care a oprit tramvaiele
Pe 16 decembrie 1989, alături de Daniel Zăgănescu şi alţi tineri timişoreni, a oprit tramvaiele în Piaţa Maria şi a direcţionat mulţimea de protestatari către sediul judeţan al PCR. Acesta a fost gestul care a declanșat cu adevărat Revoluția română. După schimbarea regimului, a fost unul dintre cei care s-au implicat decisiv în apariţia ziarului Timişoara şi impunerea acestuia ca un exponent al idealurilor revoluţiei.
Dincolo de activitatea sa literară, Ion Monoran rămâne omul “care a oprit tramvaiele la revoluţie”, care a animat mulțimea în drum spre Comitetul Județenei de Partid. Avea 35 de ani la Revoluție. S-a stins peste trei ani. A lăsat în urmă o istorie de care nu putem decât să fim mândri. Născut pe 18 ianuarie 1953, în satul Petroman, Ion Monoran şi-a început „aventurile” cu fosta Securitate încă din timpul liceului. Adolescentul Monoran a încercat să fugă de comunism, și a trecut fraudulos frontiera. A fost prins, exmatriculat, trimis la muncă. A continuat însă să scrie, iar criticile oneste i-au fost favorabile. Nu a fost publicat însă deloc înainte de 1989.
Foto: ionmonoran.ro
Sursa: pressalert.ro
