Reuters | Numărul de victime folosit ca armă în criza din Ucraina

Marți, în jurul orei 18 (ora locală), Vladimir Maximovich a auzit ştirea care circula cu repeziciune prin presa rusească: cel puţin patru activişti pro-ruşi au fost omorâţi, iar alţii au fost răniţi de către trupele ucrainene, la un aerodrom din apropierea oraşului Kramatorsk.

Fiind şeful unităţii de urgenţă a spitalului oraşului, el s-a pregătit să primească răniţii şi să îi trateze. Aceştia nu au apărut niciodată.

„Stăteam toţi aici, aşteptând. Am auzit de problemele de la aeroport, aşa că eram pregătiţi. Dar nu a venit nimeni”, a declarat Maximovich pentru Reuters în cursul zilei de miercuri. „Mi-am sunat colegul de la chirurgie: la fel, nimic.”

Doctorul tocmai asistase la un fenomen care devine din ce în ce mai normal în privinţa crizei din Ucraina: o aserţiune dramatică din presa rusească despre relele comise de conducătorii susţinuţi de Vest ai Kievului împotriva protestatarilor pro-ruşi se dovedeşte mai târziu a fi doar vag bazată pe fapte.

Această problemă are implicaţii profunde. De două ori în ultimii şase ani- în Georgia post-sovietică în 2008 şi în Crimeea în timpul acestui an- Rusia şi-a trimis trupele într-o ţară vecină, susţinând că trebuie să-şi protejeze fraţii în faţa violenţei.

Acum, norii plutesc deasupra Ucrainei, unde separatiştii pro-ruşi înarmaţi au ocupat clădiri din aproximativ 10 oraşe, iar Kremlinul susţine că are dreptul să intervină pentru a proteja vorbitorii de rusă, dacă au loc acţiuni violente.

Rusia a masat mii de soldaţi la graniţa cu Ucraina. Moscova susţine că aceştia desfăşoară exerciţii de rutină, dar Kievul şi alţi aliaţi din Vest consideră că trupele reprezintă o forţă de invazie ce aşteaptă un pretext pentru a avansa.

În privinţa a ceea ce pare să fi fost cel mai sângeros incident de până acum, Kievul a declarat joi că trei separatişti au fost omorâţi noaptea în timp ce încercau să atace o bază a gărzii naţionale din portul estic al oraşului Mariupol.

Până acum, Ucraina a acţionat doar limitat împotriva separatiştilor. Miercuri, o operaţiune menită să recupereze o parte din teritoriu s-a terminat haotic când rebelii au preluat controlul a şase dintre vehiculele blindate ucrainene, iar o altă coloană a renunţat la declansatoarele armelor şi s-a retras, în loc să deschidă focul.

ŞTIRI AGRAVANTE

Furtuna mediatică în privinţa morţilor din Kramatorsk s-a temperat, iar forţele de la graniţă ale Rusiei au stat cuminţi până acum.

Dar felul în care au luat naştere informaţiile despre incidente, pentru ca apoi să se agraveze, este grăitor, deoarece reprezintă un scenariu care ar putea fi repetat când forţele Kievului încearcă să îşi manifeste autoritatea în faţa rebelilor pro-ruşi.

Marţi, o unitate militară ucraineană a aterizat un elicopter pe aerodromul de lângă Kramatorsk, locaţie ce anterior a fost controlată de protestatarii ce susţin mişcarea separatistă.

Un reporter al agenţiei Reuters ce a fost pe teren a declarat că a avut loc o scurtă înfruntare cu localnicii neînarmaţi, care nu voiau ca soldaţii ucraineni să vină acolo. S-au tras focuri. Reporterul a spus că au părut a fi de avertisment.

La ora 17:42, ora Ucrainei, abonaţii agenţiei RIA, care este controlată de statul rus, au primit un articol în care scria că patru membri ai„oştii de strânsură”- termen folosit pentru a descrie militanţii pro-ruşi- au murit. Se susţinea că aceştia au fost ucişi de către forţele ucrainene în timp ce atacau aeroportul din Kramatorsk. În articol, era citată o sursă anonimă din „forţa populară de auto-apărare”.

La scurt timp după acestea, un corespondent din Kramatorsk a apărut în direct la programul rusesc de ştiri finanţat de Kremlin numit „Rossiya 24” pentru a spune că un număr cuprins între 4 şi 11 membri ai forţelor pro-ruse au fost ucişi în asalt. Reportajul a declanşat un val de rapoarte ale altor agenţii de presă, precum şi pe alte reţele sociale.

Unul dintre cei mulţi care au perpetuat informaţiile referitoare la incident pe contul de Tweeter a fost Maxim Shevchenko, membru al consiliului pentru drepturile omului de la Kremlin. Acesta a declarat că a obţinut informaţiile de la martori.

În jurul orei 19, ora Ucrainei, agenţia de presă RIA cita reprezentantul pentru drepturile omului al Ministerului de Externe susţinând că era profund îngrijorat de incidentele din estul Ucrainei.

Citatul după oficialul Konstantin Dolgov a fost următorul: „După toate ce se observă, evenimentele încep să ia turnura cea mai rea”.

NICIO MOARTE- SLAVĂ DOMNULUI

A fost imposibil de stabilit definitiv că nu a fost ucis sau rănit nimeni în ciocnirile din Kramatorsk. Totuşi, autorităţile medicale din oraş şi din afara acestuia, contactate de Reuters, au susţinut că nu ştiu nimic despre nicio victimă.

Întrebat dacă ştie ceva despre răniţii sau morţii de la Kramatorsk, un oficial al departamentului medical din regiunea Doneţk, care include şi Kramatorsk, a declarat pentru Reuters: „Nu avem nicio astfel de informaţie”.

În timpul zilei de miercuri, viceprimarul din Kramatorsk, Marina Karavan, a spus: „Nicio persoană rănit nu a fost primită la niciuna dintre instituţile medicale din oraş, nici ieri, nici azi”.

Tot miercuri, contactat de către Reuters, Shevchenko, membrul consiliului pentru drepturile omului de la Kremlin care a scris informaţii pe Tweeter despre victime, a recunoscut că a greşit. „Cred că nu a murit nimeni, slavă Domnului”, a spus acesta.

PALMARES

Oferirea de informaţii incorecte nu este marcă unică a presei controlate de Kremlin. Autorităţile Ucrainei au făcut şi ele declaraţii care s-au dovedit a fi neadevărate. Toate agenţiile de presă fac greşeli câteodată.

Pentru a contracara acuzaţiile conform cărora din Rusia plouă cu propagandă, Dmitry Peskov, purtător de cuvânt al lui Vladimir Putin, le-a întors către presa vestică.

„Europenii care urmăresc televiziunile nu pot avea acces la toate informaţiile”, a declarat Peskov la Programul Rossiya. „Aceste argumente nu ajung la destinaţie deoarece întâmpină un zid de cenzură”.

Cu toate acestea, organizaţiile internaţionale mărturisesc că Rusia are un palmares de deformare a informaţiilor pentru a le potrivi cu planurile politice.

În 2008, trupele ruseşti au înaintat în Georgia, pe motiv că protejau oamenii din regiunea separatistă Oseţia de Sud în faţa atacului forţelor georgiene.

În acea perioadă, ambasadorul Rusiei în Georgia a declarat în public că forţele georgiene au omorât aproximativ 2000 de civil în Oseţia de Sud, conform Rossisskaya Gazeta, un ziar controlat de statul rus.

Mai târziu, cercetătorii grupului Human Rights Watch cu centrul în New York au dat verdictul că 44 de persoane au murit, civili şi soldaţi, deşi au declarat că acesta nu era un total cuprinzător, deoarece se poate să mai fi fost victime pe care nu le-au găsit în cercetarea întreprinsă.

În timpul acestei săptămâni, într-un raport făcut de Departamentul pentru Drepturile Omului al ONU se susţine că informaţiile despre hărţuirea etnicilor ruşi în Ucraina au fost „grav exagerate”. Rusia a acuzatt că raportul este părtinitor.

Maria Lipman, de la Centrul Carnegie din Moscova, a declarat că acţiunile Rusiei urmează un tipar.

„Felul în care evenimentele din estul Ucrainei sunt tratate de televiziunile de stat reprezintă mai degrabă propagandă decât reportaje autentice.”

„Oficialii ruşi susţin că Ucraina se află în pragul unui război civil, dar, de vreme ce acesta este mesajul, trebuie să îl susţină cu dovezi- indiferent dacă aceste dovezi există, ei le oferă cu siguranţă”, a declarat Lipman.

În capitala Ucrainei, un oficial al serviciului de securitate ucrainean, SBU, a spus că a tras cu urechea la conversaţii între membrii forţelor speciale ale Rusiei despre cum un număr mare de victime ar putea declanşa o intervenţie militară din partea Moscovei.

Agenţia Reuters nu a avut nicio cale să verifice independent dacă această afirmaţie este adevărată.

„Discuţiile pe care le-am documentat spun că 100-200 de persoane trebuie să moară pentru ca, în decursul a 90 de minute, trupele ruseşti să intre pe teritoriul ucrainean”, a declarat Vitaly Naida, şeful departamentului de contra-spionaj al SBU, în timpul unei conferinţe de presă.

Acest articol este semnat de Alissa de Carbonnel şi Gabriela Baczynska.

Traducere de UVT.