Pus la colţ de mai toate ţările din Vest, Vladimir Putin are, totuşi, o extraordinară abilitate de a se „infiltra” în viaţa politică din capitalele europene. Şi-a construit şi consolidat un club de susţinători şi prietreni. E vorba de politicieni, mai toţi lideri extremişti, care îşi declară admiraţia pentru liderul de la Kremlin. Care îi susţin filosofia politică. Mai mult chiar: dacă ar ajunge la putere, spun că ar şi aplica-o. Der Spiegel vorbeşte, în acest context, despre „Reţeaua de populişti ai Europei, adevăraţii prieteni ai lui Vladimir Putin”. Privită din această perspectivă, România este înconjurată de ţări în care Vladimir Putin are multe uşi deschise. Se întâmplă la sud de Dunăre în Bulgaria, dar şi în Ungaria, Serbia şi Grecia, unde premierul Alexis Tsipras are o relaţie specială cu Vladimir Putin.
Rusia construieşte o structură similară Internaţionalei Comuniste – COMINTERN, organizație menită a fi un instrument de coordonare a activităților comuniste din întreaga lume. Este o informaţie dintr-un raport al serviciilor secrete din Cehia şi publicată de jurnaliştii Der Spiegel. Doar că, spre deosebire de sovietici, Vladimir Putin şi-a concentrat atenţia spre partide europene de dreapta si extremă dreapta. În Franţa, de exemplu, se poate baza oricând pe Marine le Pen. În Marea Britanie, e liderul UKIP, Nigel Frage. În Germania, Lutz Bachmann şi gruparea extremistă Pegida îl susţin şi îl admiră. Iar în Ungaria, Vladimir Putin poate conta aproape oricând pe Viktor Orban, liderul-problemă din Uniunea Europeană.
Vladimir Putin ademeneşte extrema dreaptă din Europa
Până în 2007, premierul de la Budapesta îl considera pe Vladimir Putin o ameninţare pentru securitatea Europei. Acum, Viktor Orban vede în liderul de la Kremlin un partener strategic.
Prietenia politică dintre Viktor Orban şi Vladimir Putin înfurie constant Occidentul, cu atât mai mult cu cât liderul maghiar o afişează ostentativ în cele mai tensionate momente dintre Rusia şi Occident. Când Vestul a decis sancţiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, Ungaria a făcut un mare pas lateral.
„Politica sancţiunilor urmată de Occident ne provoacă nouă mai mult rău decât Rusiei (..) În politică, acest lucru înseamnă să te împuşi singur în picior”, spunea Viktor Orban.
Într-o perioadă extrem de tensionată dintre Vladimir Putin şi liderii europeni, premierul maghiar l-a primit pe preşedintele rus la Budapesta. Se întâmpla în februarie 2015. Nu doar că Orban a sfidat poziţia UE când l-a întâmpinat pe liderul rus cu braţele deschise, dar a şi semnat acorduri cu el. Apoi, a criticat, cu Putin alături, decizia Uniunii Europene de a izola Rusia.
„Ungaria are nevoie de Rusia. Cooperarea şi bunele relaţii nu sunt doar în interesul Ungariei ci şi al întregii Europe. Excluderea Rusiei din Europa nu e rezonabilă”, spunea Viktor Orban în februarie 2015.
Felul în care abordează Viktor Orban relaţia cu Moscova este răsplătit de Vladimir Putin. Rusia vinde Ungariei gaze naturale la un preţ mult mai mic faţă de media la nivel european. Un discount important, în condiţiile în care Ungaria cumpără de la ruşi 65% din gazele de care are nevoie.
„Vreau să subliniez importanţa Ungariei ca piaţă de desfacere pentru Rusia şi ca ţară de tranzit pentru gazele ruseşti. Această importanţă nu a scăzut, suntem deschişi la dialog în ceea ce priveşte o nouă rută de tranzit a gazelor către Europa”, a spus Vladimir Putin.
Citiți articolul integral pe digi24.ro.
