Reducerea TVA și a fiscalității, în general | Darul grecesc și ultima mârșăvie de supraviețuire a Guvernului Ponta

UPDATE: Premierul Victor Ponta a anunțat,astăzi, scăderea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice și la serviciile de alimentație publică, începând de la 1 iunie 2015. Pentru reducerea TVA la 20% în celelalte domenii, a anunțat o nouă dată – 1 ianuarie 2016.

***

text inițial

Să nu ne îmbătăm cu apă călâie și să cădem în capcana reducerii TVA-ului, a altor taxe, dar și a așa-numitului excedent bugetar trâmbițat de Victor Ponta. N-au să scadă prețurile cu 4%, crescând astfel puterea de cumpărare a oamenilor, cu efecte asupra producției de bunuri și servicii, implicit cu apariția de noi locuri de muncă în domeniul privat producător al acelor bunuri și servicii. Asta e teoria, care sună bine, mai ales în ajun de Paște, când bugetele familiale se diminuează considerabil și e perfectă iluzia unor economisiri viitoare. Doar că…

… doar că sectoare importante continuă să fie subfinanțate. De la educație, cercetare, cultură și sănătate și până la investițiile în infrastructură – cele care ar crea în cel mai rapid mod și cât se poate de direct noi locuri de muncă. Nu mai e o glumă și niciun reproș: sub amenințarea DNA, cheltuirea banilor publici s-a blocat în România. Că se fură (mult) mai puțin e bine, dar că pe termen mediu și lung asta înseamnă stagnare (chiar regres), pierderea de oportunități de dezvoltare și creșterea (nu reducerea) decalajului care ne menține pe ultimele (două) locuri în țările UE în mai toate domeniile enumerate mai sus.

Faptul că te lauzi că ai excedent de 2 miliarde de lei (deși nu ți-ar lua nimeni gâtul nici la un deficit controlat) într-o țară suferindă de subfinanțare nu e o performanță, ci o dovadă de incapacitate. Mă rog, nu doar a Guvernului Ponta – că n-are exclusivitate PSD nici la penalii din ministere ori din fruntea primăriilor și a consiliilor județene, și nici la direcționarea banilor către SRL-uri de casă, pe bază de comision de partid, fapt care a dus la dispariția firmelor care, la o adică, ar putea aplica să câștige corect contractele de achiziții. Doar că problema asta a firmelor s-ar putea rezolva destul de rapid: atâta timp cât prea multe afaceri de apartament au câștigat ani la rând contractele publice, capitalizându-se și dezvoltându-se DUPĂ ce câștigau respectivele contracte și pe baza lor, același fenomen s-ar putea repeta, dar de data aceasta pe bune, fără șpagă și comision de partid, iar de inițiativă, inteligență și expertiză antreprenorială nu ducem lipsă (că nu mai suntem în situația de la începutul anilor 90, proaspăt ieșiți din comunism, când ni s-a livrat ”scuza” că doar securiștii care s-au ocupat de comerțul exterior al RSR și doar bișnițarii știau să facă afaceri).

Ar mai fi nevoie doar de voință politică și, da, de miniștri și funcționari publici neșantajabili, fără schelete și tablouri de Picasso în dulap, care să elaboreze norme care să încurajeze astfel de inițiative. Și tot de voință politică pentru a rezolva (printre altele) problema primăriilor și a consiliilor județene care au rămas fără șefi (mai exact, fără persoane cu putere de decizie). Până ieri erau cinci județe fără președinți de CJ, și altele în incertitudine. De ieri, cel puțin pentru 30 de zile, municipiul Constanța și Sectorul 5 din Capitală au fost blocate și ele de suspendarea primarilor. În primele cazuri zice legea (și există deja o decizie a Tribunalului Cluj în acest sens) că trebuie organizate alegeri generale anticipate. În celelalte cazuri (în care suspendarea e temporară) nu există regulamente care să arate clar cine preia TOATE atribuțiile primarului/ președintelui de CJ, pentru a ieși din blocaj. De ce nu reprezintă toate acestea o prioritate pentru Guvernul Ponta?

Răspunsul e cinic. Pentru că dincolo de incapacitate, mai avem și rea-voință la mijloc. Un fel de politică a pământului pârjolit și a fântânilor otrăvite. Daruri cu iz de pomeni electorale Ponta nu mai poate face – pe de o parte, și-au dovedit limitele anul trecut (oamenii le-au luat, dar tot nu au votat Ponta, existând însă chiar și excepții în care le-au refuzat), pe de altă parte, există și riscul ca procurorii să meargă pe urma acestor daruri. Și fie că vorbim de anticipate, fie de alegeri la termen peste un an (locale) și un an și jumătate (generale), lui Ponta îi e destul de clar că PSD-ul e pe trend descendent și că va pierde nu doar la centru, ci, mai ales, în teritoriu (sursa puterii PSD). Și asta nu pentru că PNL-ul ar avea vreun merit deosebit (dimpotrivă, singurul ”merit” al PNL-ului e că frânează căderea PSD). Astfel, Ponta își joacă ultima carte (mizerabilă). Reducerea taxării (TVA + Codul fiscal), măsură mai degrabă pupulistă decât populară la ora asta, nu va face decât să-i lase pe cei care vor veni cu bugetele secătuite, punându-le în față alternative perdante: fie măsuri nepopulare de creștere a taxelor, fie funcționarea pe bugete care nu au capacitatea de a susține investițiile, educația, cercetarea, cultura, sănătatea.

Nu, nu le plâng de milă celor care vor prelua puterea de la PSD. Dacă vor puterea, e responsabilitatea lor de a găsi soluții pentru a ieși dintr-o asemenea situație. Mă sperie însă stagnarea care rezultă din darul grecesc al Guvernului Ponta. Faptul că ai bani de cheltuit într-o țară în care sunt atâtea domenii care au nevoie de acei bani (evident, la modul cel mai legal și onest), dar nu o faci, e o răfuială nu cu adversarii politici, ci cu toți cetățenii români. Cu locurile lor de muncă, cu sănătatea și cu educația lor.

P.S.: Da, există cel mai probabil mii de firme mici și mijlocii, care se zbat să funcționeze legal și corect, pentru care reducerea TVA ar reprezenta o gură de oxigen. Cu ce la ajută însă dacă la nivelul întregii economii vor fi mai puțini bani de cheltuit? Când plăcinta e mai mică, cred că e destul de evident că și feliile care ar reveni fiecăruia sunt mai mici. Și cum feliile erau, oricum, mici, eventuala economisire a diferenței de TVA tot pe stomacul aproape gol se va face.

P.S.2: Și, totuși, dacă Guvernul tot trimite în Parlament măsurile pentru reducerea fiscalității, de ce nu publică și studiile de impact pe care se bazează? Că poate are dreptate, și va curge lapte și miere de acum înainte, și nu ne dăm noi seama.

sursa: romaniacurata.ro