Răvășitoarea scrisoare către națiune a lui Ionel Ghișe

Dragă națiune nerecunoscătoare, diăr angreitful sitizăns av Rumeinia

Meam pus toate speranțele în voi, cei șaptemilioanepatrusute și ceva mărunțiș pe care v-am reprezentat cu onoare, cu demnitate, cu mândria că într-o zi amintirea sacrificiului mieu din fața la Cotroceni când m-am făcut șenviș contra la regimul Băsescu, când m-am înfățișat în cele mai intime posturi ale mele, pe holurile Parlamentului nostru drag, decât în tricoul unde zăceați voi, cele șaptemilioanepatrusute de români verzi care a votat împotriva tiraniei și ați vrut să aduceți un suflu nou în frumoasa noastră patrie, chear dacă unii răuvoitori ziceau că mirosea a vodcă sau a băutură cu aromă de rom iar alții și mai răutacioși, ziceau că pute a spirt Mona.

Iacătă că azi dau glas durerii care mă-npresoară pentru că nici măcar eu, dârzul și înflăcăratul care sunt nu mai rezist la atâta nedreptate. Am primit decât 175.000 de semnături smulse și alea cu chiu cu vai de pe la doamne mai în vârstă care a făcut o pasiune aproape erotică pentru sprâncenele și părul mieu dupe piept. O parte din ele le-am luat de la colegii de salon și de la niște infirmere mai miloase care a reacționat pozitiv la amenințarea mea că mă leg cu cămașa de forță de gardul sanatorului. Mea dat și de la Antena 3 unii dar mai puțini ca cum m-am așteptat, toți zicea că a semnat ba pentru Iohannis, ba pentru Ponta, ba pentru Vadim care n-am înțeles de ce i-a preferat mie care m-am zbătut atâtea seri în studio la Gâdea și la orcine mea cerut prezența covârșitoare.

Cea mai mare durere a mea provine din cu totu și cu totu altă parte. Me greu să zic aicia în public față de toată lumea dar vreau să se știe că anii în care m-am sacrificat pentru camaradul Crin a fost în zadar. Regret acum sutele de vizite la spălătorie cu cămășile lui, zecile de programări care le-am făcut la cosmetică pentru ca gurile rele băsiste să nu se mai râdă de cearcănele lui fostul mieu șef, bagajele care le-am cărat, umilințele care le-am suportat și mai ales comisioanele care le-am făcut la doamna nevastă-sa.

Regret ziua in care am incercat să fur bucată cu bucată pupitrul prezidențial de la Cotroceni de m-au fugărit câinii și mi-au rupt bunătate de pantaloni, ca mai apoi, fostul meu șef să se râdă de mine cu prietenii lui de poker și de pahar. Regret și ziua în care i-am dat un șut ca din greșeală lui Victor Orban când a dansat de ziua la șefu și i-a cântat. Regret că am dormit nopți la rând pe jos, lângă patul lui Crin, alinându-i diverse suferințe numai de noi știute, cauzate tot de tiranul Băsescu și uneori de whiskey și pierderi la masa de joc. Regret și că i-am zugrăvit penthausu, că i-am plimbat câinele, i-am cărat servieta și i-am bătut covoarele. Eream toată ziua la dispoziția lui, de doamna Adina mă confunda deseori cu cuierul și ca să n-o dezamăgesc, stăteam cu umbrele și paltoane pe mine până-mi amorțea șalele de stat nemișcat.

Și acum vă zic bilingv ca să pricepe și Crin: În ciuda a tot ce-am făcut pentru familia Antonescu, in ciuda la sacrificiul meu personal și a expunerii riscurilor de a fi asasinat la ordinul lui Băsescu, aceasta familie nu m-a sprijinit nici măcar cu o semnătură în efortul meu de a deveni președintele celor șaptemilioanepatrusutedemii de români. (Nou signiciăr, nada, nafing!) Nici măcar n-a vorbit de mine decât c-a râs (nău spiking geast lafing), n-a pus o vorbă bună, n-a strâns semnături de la vecinii și neamurile de la Isaccea (nău puting ă gud uărd, nău stringin signăciărs frăm neibărs or relativs from Isaccea. Dacă-mi dădea o mână de ajutor, eream ca și președinte acum. (ai uăz laic prezidănt nau).

Aj vrea să las ca testament al luptei mele următoarele cuvinte: Facerea de bine… futere de mamă (du gud, fac ior madăr). Nu mai mă sacrific niciodată pentru nimeni (du iu anderstand, Crine?). De azi înainte am să lupt doar pentru mine și pentru cei 175.000 de români care-au văzut că sunt unica salvare a României, ba chear a planetei aj putea zice fără falsă modestie. Fie ca efortul mieu de a vrea binele la țară să fie consemnat în cărțile de istorie. Dejea mi-am câștigat un loc principal în cartea de onoare aici la spital unde toată lumea mă respectă, îmi dă gumă și creioane colorate, ba chiar mă-ntreabă dacă nu cumva sunt neam cu Napoleon. (in ior feis, Crine!), ceea ce nu s-ar putea zice și-n cazul tău, Crin, care cel mult ești întrebat dacă nu cumva ești neam cu Mireille Mathieu, mai ales când se-mbată bardul Vadim. (iu ar rileitid tu Mirei Matio, ha ha ha).

Închei aicia această scrisoare plină de amărăciune, promițând solemn că de-acu încolo voi fi trup și suflet alăturea doar de românii mei care a semnat. Să nu ziceți că nu v-am zis. Și-acuma, plec că ne-a chemat la masă, azi e o zi specială, primim și furculițe la cină. De plastic dar tot e ceva. Pe cămașa mea am scris cu marker: ”Osutășapteșcincidemii de români mă iubește” cu care candidez la președinția secției. Concurez cu Darth Vader, doi drogați, o nimfomană, Bart Simpson și unul care zice că e Jack Nickolson ăla cu cucii. Crine, gou tu dă devâl!

Semnat

Ionel Ghișe – viitor președinte la secție

Sursa: politicstand.com