ActiveWatch a lansat astazi Raportul FreeEx 2014-2015 — Libertatea Presei in Romania.
Anul 2014 — an electoral cu o intensa dinamica politica — a scos in evidenta, mai acut decat in anii trecuti, principalele probleme care afecteaza libertatea presei — politizarea excesiva, mecanisme corupte de finantare a presei, aservirea agendei editoriale intereselor patronale, infiltrarea redactiilor si contaminarea agendei publice de catre agenti ai serviciilor de informatii, se arata intr-un comunicat de presa al ActiveWatch.
In 2014, Romania s-a situat pe locul 52 in clasamentul international anual privind libertatea presei, realizat de organizatia Reporteri fara Frontiere, in declin cu sapte locuri fata de anul precedent (cand s-a situat pe locul 45).
Principalele evenimente din 2014-2015 cu impact asupra libertatii de exprimare:
Transformarea presei in instrument de propaganda politica a fost mai vizibila ca oricand, mai ales in contextul unui an electoral.
Campania electorala a fost marcata de partizanate fatise ale televiziunilor de stiri, insotite de manipulari, dezinformari, atacuri la persoana si de exploatarea sensibilitatilor nationale si religioase.
Mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justitie.
Actiunile justitiei au expus legaturile corupte dintre mass-media, mediul politic si cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate.
Au aparut noi cazuri de coruptie in presa de care se fac vinovati patroni, administratori de presa, dar si jurnalisti.
Patroni si finantatori de presa au fost arestati pe banda rulanta pentru fapte de coruptie sau evaziune fiscala.
S-au inregistrat noi cazuri de jurnalisti inculpati sau condamnati pentru mita sau santaj.
Un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informatii, iar directorul SRI, George Maior, a confirmat existenta acestor agenti infiltrati in redactii.
Directorul SRI, George Maior, a jignit si amenintat deschis oponentii legilor Big Brother (jurnalisti, organizatii de drepturile omului, membrii Curtii Constitutionale).
Legile Big Brother au fost declarate neconstitutionale.
Un cor intreg de jurnalisti a sustinut deschis legile Big Brother si SRI.
‘Campionii’ insultelor si amenintarilor la adresa jurnalistilor au fost, din nou, demnitarii.
A explodat numarul insultelor intre oamenii din presa apropiati taberelor politice.
Un jurnalist a fost batut, jignit si injurat de politisti in interiorul unei sectii de politie din centrul Capitalei, chiar in timp ce documenta un subiect despre abuzurile politistilor.
Mai multi reporteri au fost bruscati sau insultati in timpul unor proteste de strada.
Mai multi reprezentanti ai fortelor de ordine au facut abuz de pozitia lor in raport cu libertatea cetatenilor de a se exprima si de a se asocia in spatiul public.
Presedintele, premierul si unii ministri fug de intrebarile incomode sau raspund cu insulte la adresa jurnalistilor.
Guvernul a sacrificat libertatea de exprimare a jurnalistilor si cetatenilor pentru a face pe plac delegatilor guvernului chinez.
Unele institutii ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restrictionand accesul la informatii de interes public.
Instantele au stabilit ca televiziunea si radioul public sunt sub incidenta Legii accesului la informatii de interes public.
Criza economica a continuat sa afecteze piata de media, fiind coroborata cu problemele penale ale unor patroni/ finantatori de presa.
Conditia jurnalistului a devenit si mai precara, pe fondul disponibilizarilor, intarzierilor salariale, insolventelor in care se afla o parte semnificativa a presei.
Increderea publicului in mass-media continua sa scada. Electoratul pare sa se fi indreptat masiv spre surse alternative de informare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie catre social media.
Au existat destul de multe situatii in care autoritatile romane au incercat sa limiteze dreptul la libera exprimare a minoritatii maghiare.
O serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu functii de conducere din TVR.
Presedintele-Director General al TVR s-a plans de existenta unor interventii de natura politica din partea partidului de guvernamant.
Conducerile TVR si SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara institutiei pentru locurile din CA rezervate reprezentantilor salariatilor.
CNA s-a discreditat in ochii publicului din cauza proastei functionari, a timiditatii cu care sanctioneaza incalcarea legii, a conflictelor interne intre membri, a prestatiei Presedintei institutiei si a problemelor penale care o vizeaza pe aceasta si pe inca o membra.
Din inregistrarile unor discutii interne intre presedinta CNA si angajati reiese ca anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizari.
CNA nu a functionat in perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din lipsa de cvorum, partidele parlamentare nemanifestand interes pentru desemnarea rapida a unor noi membri.
Numarul de litigii civile pare sa fi crescut in ultimul timp, in special dupa adoptarea noului Cod civil. Campioni absoluti la numarul de procese in calitate fie de reclamant fie de parat sunt grupul Intact si (fosti si actuali) angajati ai acestuia.
Instantele au inceput sa oblige la publicarea de scuze. Alte masuri, care pot fi considerate disproportionate, sunt: obligarea la publicarea unor hotarari judecatoresti integrale (ceea ce implica logistica si costuri nerealiste) si obligarea la stergerea unor articole din mediul on-line.
sursa: aktual24.ro
Comentariile sunt închise.