Protestele USL de la Piața Universității, dincolo de lege

Protestele USL organizate în ultimele zile în Piața Universității, care au dus la blocarea circulației în centrul Capitalei, nu respectă legea. Manifestațiile de stradă nu au fost autorizate de Primărie, iar municipalitatea nu a fost notificată despre aceste activități. Mai mult decât atât, acțiunile protestatarilor încalcă prevederile mai multor articole de lege.

Surse din cadrul Primăriei Capitalei susțin că nu există aprobare pentru desfășurarea unui protest în Piața Universității, iar municipalitatea nu a primit sau înregistrat vreo solicitare în acest sens.

Potrivit Legii 60/1991, privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, acest gen de manifestații de stradă pot avea loc doar după declararea prealabilă a acestora la primărie de către organizatori. Acest lucru trebuie să se întâmple, conform legii, cu cel puțin trei zile înainte de data manifestării.

ART. 1 : „Libertatea cetatenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de alta natura, de a organiza mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte întruniri si de a participa la acestea este garantata prin lege. Asemenea activitati se pot realiza numai pasnic si fara nici un fel de arme. Adunarile publice – mitinguri, demonstratii, manifestatii (…) ce urmeaza sa se desfasoare în piete, pe caile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai dupa declararea prealabila prevazuta de prezenta lege. (…)”

ART. 6 : „Pentru organizarea adunarilor publice solicitantii se vor adresa, în scris, primarului unitatii administrativ-teritoriale pe a carei raza urmeaza sa se desfasoare adunarea”

ART. 7 : „Organizatorii adunarilor publice vor depune declaratia scrisa la primariile (…) pe al caror teritoriu acestea urmeaza sa se desfasoare, cu cel putin 3 zile înainte de data desfasurarii acestora, în care trebuie sa mentioneze denumirea sub care este cunoscut grupul organizator, scopul, locul, data, ora începerii si durata actiunii, traseele de afluire si defluire, numarul aproximativ al participantilor, persoanele împuternicite sa asigure si sa raspunda de masurile de organizare, serviciile pe care le solicita din partea consiliului local, a politiei locale si jandarmeriei, potrivit modelului prezentat în anexa.”

Același act normativ prevede faptul că participarea la adunări publice nedeclarate sau neînregistrate constituie contravenție, iar organizatorii și participanții sunt sancționați.

ART. 26 : Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sa întruneasca elementele constitutive ale unor infractiuni:
a) organizarea si desfasurarea de adunari publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise;
b) nerespectarea orelor de desfasurare, traseelor de deplasare sau locului si perimetrului destinat adunarii publice;
c) neluarea de catre organizatori a masurilor de întrerupere a adunarii publice, când constata ca au intervenit fapte de natura celor prevazute în art. 2;
d) participarea la adunari publice nedeclarate sau interzise si urmate de refuzul parasirii locurilor de desfasurare a acestora, la avertizarile si somatiile organelor de ordine facute potrivit legii;
e) instigarea prin orice mijloace, initierea sau recurgerea la actiuni violente sau alte manifestari, cu intentia de zadarnicire ori tulburare, în orice mod, a adunarilor publice;
f) refuzul de a parasi imediat adunarea, daca masura a fost dispusa de conducatorii actiunilor;
g) organizarea sau participarea la contramanifestatii desfasurate în acelasi timp si în acelasi loc cu adunarile publice declarate, indiferent de modul lor de exprimare;
h) introducerea sau desfacerea bauturilor alcoolice în locurile destinate desfasurarii adunarilor publice, pe toata durata acestora;
i) refuzul de a parasi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii. (…) Pentru contraventiile de la lit. a) – c) se sanctioneaza, dupa caz, organizatorii sau persoanele fizice responsabile pentru conducerea adunarilor publice.

ART. 27 : Contraventiile prevazute la art. 26 se constata de politisti, ofiterii si subofiterii de jandarmi, precum si de primari sau de împuternicitii acestora, anume desemnati.

Mai mult, manifestațiile nu trebuie să împiedice sau să afecteze folosirea drumurilor publice. Blocarea drumurilor publice de catre protestatari, așa cum s-a petrecut în ultimele două zile pe bulevardul Nicolae Bălcescu, constituie o încălcare a Legii 60/1991

ART. 2 : Adunarile publice trebuie sa se desfasoare în mod pasnic si civilizat, cu protectia participantilor si a mediului ambiant, fara sa stânjeneasca folosirea normala a drumurilor publice, a transportului în comun, cu exceptia celor autorizate, functionarea institutiilor publice sau private, a celor de învatamânt, cultura si sanatate, a unitatilor economice ori sa degenereze în actiuni turbulente de natura a pune în primejdie ordinea si linistea publica, siguranta persoanelor, integritatea corporala, viata sau bunurile acestora ori ale domeniului public, si nu pot fi continuate dupa ora 23,00, caz în care intra sub incidenta dispozitiilor Legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Blocarea circulației si crearea de obstacole pe carosabil sunt sancționate și de Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Art. 92 din OUG 195/2002
(1) Fapta savarsita cu intentie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce in stare de neintrebuintare indicatoarele, semafoarele, amenajarile rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabila se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(3) [inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda – n.r.] se sanctioneaza blocarea cu intentie a drumului public, daca se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic.

În plus, legea prevede în mod expres faptul că adunările publice nu pot avea loc în imediata apropiere a stațiilor de metrou sau a spitalelor. La Piața Universității există mai două guri de metrou cu mai multe ieșiri, dintre care două sunt în imediata apropiere a locului unde s-au desfășurat protestele. În plus, la mică distanță de zona protestelor se află și Spitalul Colțea.

ART. 5 : Organizarea si desfasurarea adunarilor publice sunt interzise în imediata apropiere a garilor, porturilor, aeroporturilor, statiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unitatilor economice cu instalatii, utilaje sau masini cu grad ridicat de pericol în exploatare.De asemenea, este interzisa desfasurarea simultana a doua sau mai multe adunari publice distincte, în acelasi loc sau pe aceleasi trasee, indiferent de caracterul acestora.

Alte manifestări petrecute în Piața Universității, precum distrugerea, ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, încalcă prevederile din Codul Penal.

ART. 217 – Distrugerea
Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 ani sau cu amendă.
În cazul în care bunul are deosebită valoare artistică, ştiinţifică, istorică, arhivistică sau o altă asemenea valoare, pedeapsa este închisoarea de la unu la 10 ani.
Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de înaltă tensiune, a echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii sau pentru difuzarea programelor de radio şi televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apă şi a conductelor magistrale de alimentare cu apă, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 10 ani.
Dacă distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare se săvârşeşte prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă rezultă pericol public, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.
Dispoziţiile prevăzute în alin. 2, 3 şi 4 se aplică chiar dacă bunul aparţine făptuitorului.
Dacă bunul este proprietate privată, cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului, acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. 1 se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

ART. 321 – Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice
Fapta persoanei care, în public, săvârşeşte acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbură, în alt mod, liniştea şi ordinea publică, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Dacă prin fapta prevăzută la alin. 1 s-au tulburat grav liniştea şi ordinea publică, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

„Agora civică”, respinsă în Consiliul General

Pe 30 ianuarie, consilierii generali ai municipiului București au respins proiectul de hotarare prin care Piata Universitatii ar fi capatat statutul de „agora civica”, respectiv un loc unde cetatenii sa-si poata exprima liber parerile. Proiectul a fost initiat de Asociatia Pro Democratia si pus pe ordinea de zi de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Proiectul de hotarare prevedea acordarea statutului de „agora” spatiului din fata Teatrului National si a pietei din fata Universitatii de Arhitectura si Urbanism. De asemenea, in proiect se prevedea ca cele doua spatii publice sa fie amenajate arhitectural in urma unui concurs de idei. Daca ar fi fost adoptat de alesii locali, proiectul ar fi permis oricui sa protesteze in aceasta zona fara autorizatie, iar protestele mai mari ar fi putut duce la blocarea traficului in centrul Capitalei. Consilierii care s-au opus adoptarii proiectului de hotarare au invocat faptul ca acesta incalca prevederile Legii 60/1991 care interzice desfasurarea adunarilor publice in apropierea gurilor de metrou, a spitalelor și a altor obiective importante.

MAI pregătea o nouă lege a protestelor

Ministerul Administraţiei şi Internelor, a elaborat în toamna anului trecut un proiect de lege mai aspru privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, care a fost lansat în dezbatere publică. Inițiativa legislativă a fost aspru criticată de actuala putere, care la acea vreme constituia opoziția în Parlament. Este vorba în special de partidele care fac parte din USL.
Dacă ar fi fost adoptat și devenea lege, proiectul MAI interzicea protestele în apropierea gărilor, aeroporturilor, dar şi a unor obiective cu pază militarizată precum Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria. Proiectul de lege al MAI prevedea faptul că „se interzice organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice în imediata apropiere a gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, unităţilor spitaliceşti, obiectivelor militare sau a celor asigurate cu pază militară , a depozitelor de carburanţi sau materiale explozive, a zonelor şi obiectivelor cu risc ridicat de radiaţii şi contaminare, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare, ori pe traseele sau locurile unde se execută lucrări edilitar gospodăreşti de amploare”. Proiectul definea şi noi condiţii în care se pot desfăşura protestele, dar şi obligaţiile participanţilor, forţelor de ordine şi primăriilor. Astfel, orice acţiune trebuia anunţată cu cel puţin 5 zile înainte, nu cu 3 zile, cum se întâmplă în prezent. Mitingurile s-ar fi putut desfăşura numai până la ora 23:00, excepţie făcând doar manifestările culturale, religioase şi sportive. Proiectul actului normativ stabilea patru tipuri de proteste în funcţie de gradul de risc: adunare publică fără grad de risc, cu grad de risc scăzut, cu grad de risc mediu şi cu grad de risc ridicat. Documentul stabilea şi contravenţiile şi sancţiunile pentru nerespectarea legii. Astfel, organizarea de proteste spontane este contravenţie ar fi fost sancționată cu amenzi între 5-000 şi 20.000 de lei, iar primăriile care nu-şi îndeplinesc obligaţiile ar fi fost sancţionate cu amenzi de la 2.000 la 10.000 de lei. În situaţia în care mitingul era considerat a fi cu grad ridicat de risc, era obligatorie prezenţa prefectului sau a înlocuitorului legal, iar în funcţie de riscul manifestaţiei putea fi activat comandamentul operaţional.