Prospecţiuni SA: „Noi ocupăm terenuri proprietate privată pe termen foarte scurt”

Compania Prospecţiuni SA, specializată în identificarea resurselor minerale din subsol, se află în centrul unui scandal care ia amploare. Societatea este acuzată că şi-ar fi instalat echipamentele pe terenurile unor persoane, fără să le ceară acordul acestora. Mihail Mitroi, director însărcinat cu Sănătatea, Calitatea, Siguranţa şi Mediu în cadrul firmei, răspunde acestor acuzaţii.

„DIN 1500 DE PERSOANE, NU NE ÎNŢELEGEM CU MAXIMUM 5”

De ce nu aţi cerut acordul oamenilor să intraţi pe terenurile lor?

Noi avem proceduri foarte stricte de acces, care respectă Constituţia ţării – care consfinţeşte dreptul de proprietate, şi legea petrolului – care arată care sunt obligaţiile societăţilor care fac explorare pentru subsol. Aceste două acte normative presupun o formă de înţelegere între proprietarul de pământ şi companie. În cazul în care nu există această înţelegere amiabilă, în scris, rămâne ca judecătorul să atribuie dreptul de a intra pe terenul omului şi să stabilească compensaţia corespunzătoare.

Noi ocupăm terenuri proprietate privată pe termen foarte scurt, una, două săptămâni, în funcţie de lucrare. Pentru asta ne ducem şi încercăm să identificăm proprietarii de teren şi să-i contactăm. Este extrem de dificil. Mergem la primării, dar acolo avem nişte informaţii vagi. Bazele de date pe care le au primăriile sunt cam neutilizabile: fie nu sunt la zi, fie nu au informaţiile complete şi utile, fie acestor informaţii nu le corespunde o hartă peste care noi să ne suprapunem planul de lucrări.

Mai sunt şi alte fenomene: au murit o groază de bătrâni care aveau pământ, iar drepturile de succesiune nu s-au realizat. Sunt şase fraţi care deţin proprietatea. Mai sunt terenuri arendate fără acte, la mica înţelegere. Cu cine să fac eu înţelegerea, proprietarul sau arendaşul? Mai ales că eu nu stric structura pământului, doar recolta. Legea petrolului nu reglementează foarte bine acest lucru.

De exemplu, în judeţul Constanţa am avut un incident. Un om a încheiat o înţelegere cu noi acum două luni, ne-a dat accesul pe terenul lui. Acum o săptămână, am venit şi am intrat. Între timp, acesta vânduse pământul, iar proprietarul a făcut un scandal monstru, pentru că auzise zvonurile cu gazele de şist. Apoi a venit la noi şi ne-am înţeles, inclusiv pentru compensarea daunelor corespunzătoare.

La cât de ridică despăgubirile pe care le primesc cei care acceptă să intraţi pe pământurile lor?

Noi avem un formular de înţelegere, în care despăgubirile sunt stabilite în funcţie de suprafaţă, de cultura existentă etc. Şi plătim la preţul pieţei. Valorile despăgubirile sunt de la câţiva zeci de lei până la 200 de lei, pentru loturile mici. Pentru loturile mari, sumele cresc corespunzător.

Nu dăm sume imense, ştim asta, dar suntem obligaţi să dăm cuantumul corect, pentru că toate aceste compensaţii sunt plătite de clienţii noştri. Noi însă am fost subiectul fraudelor. Am făcut înţelegere cu o persoană şi peste două săptămâni a venit o altă persoană care ne-a spus: “Acest pământ este al meu. Acela s-a dat proprietar pentru că ştie că nu locuiesc în comună”.

Aţi declarat că e foarte greu să identificaţi proprietari terenurilor pe care lucraţi. Dar asta nu este o scuză, atât timp cât asta este obligaţia dumneavoastră. Şi dacă faceţi afacerea asta, trebuie să vă supuneţi regulilor.

Absolut. Ştiţi care este procentul celor pe care nu reuşim să-i identificăm sau cu care nu cădem amiabil la înţelegere: maxim cinci persoane din 1500. Pe proiectul din Argeş, de exemplu, aveam la începutul lucrărilor 500 de înţelegeri, iar trei săptămâni mai târziu am ajuns la peste 1500 de înţelegeri.

„WILLY SCHUSTER A ADUS CABLURILE PE TERENUL SĂU, CU MAŞINA”

Ce s-a întâmplat la Moşna, în Sibiu? Acolo în acest moment situaţia cea mai tensionată.

Da. Ştiţi pe câte comune se lucrează în acea zonă? 23 de comune. Doar în Moşna şi satele care ţin de această comună, am încheiat 120 de înţelegeri cu proprietarii de teren. Dintre aceştia, circa 10 au terenuri de peste 400 de hectare. Avem şi oameni care nu ne-au permis accesul. Pe o bucăţică mică de teren dintr-o fermă am intrat din greşeală.

Dar ne-am retras şi acum nu mai avem nici un echipament acolo. Iar noi ne-am recunoscut vina, dar asta nu e violare de domiciliu, nu e tulburare de posesie. Sunt lucruri care se rezolvă în instanţă, unde, potrivit legii, judecătorul va aprecia gradul în care noi i-am creat neplăceri acelui om. Sunt şi persoane care nu vor să ne primească. Şi într-o astfel de situaţie este Willy Schuster. Dar noi nu avem nici un cablu pe terenurile lui, nu l-am afectat cu nimic.

Cablurile se întrerup acolo unde începe proprietatea lui şi continuă după. Sigur, el poate să vină cu maşina, trage de cabluri, le aducă pe pământul lui şi după aceea face scandal. Dar de ce nu cheamă organele de poliţie, de ce le-a luat singur, să le ducă acasă?

Dar de ce aţi ocolit proprietatea lui Schuster?

Pentru că nu ne-a dat voie.

Dar domnia sa susţine că nu a venit nimeni să îl întrebe dacă se poate intra pe terenul său.

Eu am fost intervievat la un post de radio la care era prezent şi domnul Schuster. Din cauză că noi avem un număr de procese penale cu dumnealui, nu îmi permit să intru în dezbatere cu dânsul. Noi nu mai avem acum nimic a negocia cu domnul Schuster şi asta rămâne aşa.

„FACEM PROSPECŢIUNI DE 63 DE ANI, FĂRĂ ASTFEL DE INCIDENTE”

Willy Schuster a mai declarat că a găsit pe câmp, nepăzită, dinamită adusă acolo de angajaţii dumneavoastră. Folosiţi dinamită în activitatea dumneavoastră? Şi cum o păziţi?

Dacă ar exista o slăbiciune în sistemul nostru de acest fel, noi am începe o investigaţie. Dacă cineva pierde aşa ceva, este extrem de grav. Noi am trimis o persoană acolo, care supervizează, care a inventariat stocurile. Dar, în primul rînd, nu este dinamită, este un material exploziv care se utilizează pentru producerea de unde elastice.

Noi avem un tractor, cu un burghiu care sapă până la zece metri adîncime, în funcţie de cerinţele clienţilor noştri. În gaură, se pune un calup de material exploziv, care se detonează şi produce o undă elastică care se propagă spre interiorul pământului şi se reflectă în strunctură şi se duce înapoi la suprafaţă, la senzori. Este o metodă similară cu ecografia medicală.

Prospecţiuni SA face aceste operaţiuni de mulţi ani, fără să apară public situaţii ca cele de anul acesta. Ce credeţi că s-a întîmplat anul acesta?

De 63 de ani facem aceste lucruri, iar metodele pe care le folosim sunt aceleaşi. Ceea ce s-a întîmplat anul acesta vine de la o grijă sau o sperietură a populaţiei locale, care este alimentată din diverse surse, cu diverse zvonuri şi discreditări care sunt legate de gazele de şist. Degeaba spune clientul că nu se lucrează pentru gaze de şist, degeaba spune Agenţia Naţională de Resurse Minerale că nu se lucrează pentru gaze de şist, degeaba spunem noi că metodica pe care o aplicăm ne spune că nu este vorba de gaze de şist.

Dar, din cîte am văzut, dumneavoastră căutaţi gaze de şist în Dobrogea.

Nu. Noi nu căutăm nimic. Noi primim ordin de la un client să-i dăm „ecografia”. Ce vrea “chirurgul” cu acea ecografie este treaba lui. Metoda noastră se aplică atît pentru petrol, pentru gaze naturale, pentru gazele numite fals de şist, pentru sare, pentru ape naturale de mare adâncime. Am utilizat metoda asta pentru identificarea stratelor de cărbune. Iar produsul nostru final este o bandă magnetică cu informaţii măsurate.

Care sunt clienţii pentru care lucraţi în Sibiu şi Argeş?

Noi lucrăm în zona Moşna – Sibiul pentru Romgaz, în Argeş, pentru OMV Petrom.

Interviu publicat de Romania Libera.