PROCURORII au început JIHADUL! OCHI pentru OCHI şi DINTE pentru DINTE!

Dacă încă nu era clar, nimeni nu mai scapă. Indiferent de funcţie, rang, relaţii, servicii prestate pentru puternicii zilei.

O ştire foarte importantă a trecut neobservată şi nicio televiziune – dacă mă înşel să-mi fie iertat –, nu a vorbit despre redeschiderea cazului Luminiţei Sega, procurorul care a murit investigând şi punând cap la cap infracţiunile lui Vîntu, din dosare grele, atunci când părea de neatins.

Pentru cei care nu ştiu, procurorul Luminiţa Sega a murit, conform diagnosticului medico-legal, prin otrăvire lentă cu aluminiu. Toate detaliile le puteţi găsi într-o anchetă impecabilă făcută de Nicoleta Savin şi republicată  aici de nasul.tv

Ştirea care era bomba zilei, publicată de luju.ro, dar pe care n-a sesizat-o nimeni sună aşa:

“Judecătorul Mihail Udroiu de la Tribunalul Bucureşti a redeschis ancheta în cazul uneia dintre cele mai suspecte morţi din rândul magistraţilor. Este vorba despre cazul procuroarei Luminiţa Sega de la Direcţia Naţională Anticorupţie, magistratul care a murit subit în timp ce instrumenta unele dintre cele mai răsunătoare dosare de corupţie din România care îl vizau pe Sorin Ovidiu Vîntu, ca „FNI” sau „Banca Agricolă”, şi care lucrase în dosare precum „Ţigareta”, „Măgureanu-Giurtelecul Hododului”, „Iliescu-Costea”, „Eterna şi fascinanta Românie” sau „Ştefan Riza”.

Procuroarea Luminiţa Sega a murit în 31 iulie 2006, la vârsta de 42 de ani, după un an de chin, operaţii şi dureri groaznice cărora medicii nu au putut să le găsescă diagnostic.

Totul a început în 16 martie 2005, când, în timp ce se afla în biroul său din DNA, Luminiţa Sega a căzut la podea, zvârcolindu-se de durere, ţinându-şi capul în mâini şi urlând după ajutor. La această scenă au asistat colegii săi procurori, care au chemat ambulanţa, procuroarea fiind de urgenţă internată în Clinica de neurochirurgie a Spitalului Bagdasar Arseni. Au urmat analize peste analize, operaţii în ţară şi în străinătate efectuate de reputaţi medici, care au operat practic în orb, neputând să stabilească exact cauza durerilor procuroarei Sega, ci doar că există semne vizibile de degenerare a creierului. Prea târziu au apărut şi rezultatele toxicologice care au relevat că Luminiţa Sega a fost otrăvită sistematic cu aluminiu. Intoxicaţia i-a fost fatală. Cu toate acestea, cauza morţii a fost anchetată pe genunchi, şi până în prezent nu s-a descoperit cine este responsabil de otrăvirea procuroarei despre care s-a vorbit în sistem că “a plătit cu viaţa dosarele grele pe care le-a instrumentat.

Analizele toxicologice au apărut după ce Luminiţa Sega a decedat, dar PTMB nu a catadicsit să afle cine s-a aflat în spatele morţii suspecte a procuroarei DNA. În decurs de un an de la criză din biroul său din DNA, medicii care s-au perindat pe lângă procuroarea Luminiţa Sega au operat-o de sinuzită, la plămâni, pe creier, existând indicii că ar avea lichid în creier, i-au introdus o valvă biomecanică pentru restabilirea funcţiilor creierului, au făcut tot ce s-a putut medical face, până când aceasta a intrat în comă profundă. Într-un moment de disperare, soţul procuroarei Sega, judecătorul Marius Sega, a apelat la medicină cuantică, descoperind, în urma unor analize efectuate de un medic de laborator specialist cu un aparat de biorezonanta că procuroarea Sega are „intoxicaţie cu metaloizi”. Aparatul a indicat alarmă maximă prin culoarea specifică pericolelor letale, fiind lansată ipoteza că în organismul procuroarei Luminiţa Sega există metale posibil a fi fost ingerate sau injectate pentru o perioada mai lungă de timp. Au fost efecutate ulterior analize toxicologice speciale la Clinica de Toxicologie din Bergamo, Italia, de cunoscutul medic toxicolog M. Leitha, care a stabilit că este vorba de o intoxicaţie cu aluminiu. Acesta i-a recomandat chiar administrarea unui antidot. Rezultatele însă au venit prea târziu, întrucât după trei luni de comă profundă procuroarea Luminiţa Sega a murit.
Familia Luminiţei Sega a acuzat permanent că procuroarea a fost otrăvită zilnic cu aluminiu în timp ce se afla la DNA”.

Încă trei ştiri legate „vag” de acest caz meritau o dezbatere, ori cel puţin o trecere în revistă.

Faptul că Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a clasat dosarul în care mai mulţi procurori constănţeni erau acuzaţi că sunt corupţi şi că l-au ajutat pe fratele fostului preşedinte Traian Băsescu, Mircea Băsescu, să fabrice probe privind faptul că era şantajat. Procurorii au admis, după luni de campanie televizată, că denunţul interlopilor era nefondat. Culmea, într-un moment în care Traian Băsescu nu mai este Preşedintele României şi nu mai are nicio putere în numirea şefilor din Justiţie, în ciuda tuturor speculaţiilor din cele două mandate ale sale.

Incredibil este că Georgică Severin, senator transferat în barca PSD în momentul crucial din 2012, a declarat fără emoţie, faţă în faţă fiind cu moderatorii Antenei 3, că dosarul “M. Băsescu – Bercea Mondial” – caz deschis şi promovat asiduu de televiziunea lui Voiculescu înainte ca acesta să fie condamnat -, a fost un linşaj mediatic.

Coincidenţa face că în aceste zile se desfăşoară Festivalul de Film de la Berlin. Una dintre peliculele care sunt înscrise în competiţie este semnată de un român. Este vorba de filmul lui Tudor Giurgiu “De ce eu?”, un lung metraj inspirat de soarta procurorului Cristian Panait, bazat pe fapte reale, chiar dacă scenariul este prezentat ca o „ficţiune”. Deşi filmul era aşteptat de multă vreme în România, regizorul a ales să nu fie un pion care să atârne greu în campania electorală.

Trecând dincolo de tot ce consideră formatorii de opinie din televiziunile de ştiri că este relevant, informaţia cea mai importantă a momentului este faptul că procurorii sunt dispuşi să nu mai ierte nimic, indiferent de presiuni şi de unde vin ele, că este vorba de media, politic sau alte zone obscure.

Susţinuţi de partenerii occidentali, fie că nominalizăm SUA sau UE, nu mai au frică şi nu le mai pasă, chiar dacă şi serviciile secrete române se implică pentru a pune batista pe ţambal. Demisia lui Maior, deşi este o speculaţie pe care mi-o asum, pare că le-a dat aripi. Udrea şi Videanu sunt un exemplu. Vor mai urma în scurt timp şi altele. Procurorii sunt în sfârşit LIBERI, chiar dacă nu fac parte din DNA. Sincer, cred că îşi doresc SĂ FIE.

Cazul redeschis al Luminiţei Sega ar trebui să-i dea fiori lui Ponta. Inevitabil, va urma cazul Panait.

Şi, cum spunea Robert Turcescu: Tic-Tac…

Eu zic doar atât: NIMENI NU MAI DOARME, NIMENI NU MAI SCAPĂ.