Dan Alexe ne spune că Decebal nu s-ar fi sinucis, ci ar fi fost omorât de romanul Tiberius Claudius Maximus, pe a cărui stelă funerară îşi întemeiază afirmaţia (aici). Înainte să intrăm în fondul chestiunii trebuie să eliminăm o mică şmecherie a lui Dan Alexe.

Articolul începe cu o frază care se încheie aşa:

… regele dac, care, pe stela soldatului, spre deosebire de scena oficială de pe Columna din Forum, ridică mâna cerând să fie cruţat, în loc să se sinucidă, ca în versiunea oficială.

În încheierea articolului ni se dă o trimitere bibliografică precisă: „Stela lui Tiberius Claudius Maximus este reprodusa si analizata in: –M. Spiedel, “The captor of Decebalus, a new inscription from Phlippi“, in Journal of Roman Studies, LX, 1970, pp. 142-153 – Y. Le Bobec, L’armée romaine, Paris, Picard, 1998”

Imaginea stelei funerare din articol este neclară, nu e foarte limpede ce se întâmplă acolo, dar trimiterea bibliografică precisă l-ar face pe orice om să creadă că afirmaţia conform căreia Decebal cere îndurare se bazează pe consultarea lucrării istoricului Michael P. Speidel. Numai că istoricul citat descrie scena basoreliefului de pe stela funerară astfel:

„The enemy, characterized as a Dacian chieftain by trousers, an hexagonal shield, sickle-sword and pointed Dacian cap, can be no other than Decebalus himself. He has just cut his own throat and now sinks back, mortally wounded, the sword falling from his right hand, his left pressing his stomach.”

Deci nici o mână ridicată cerând cruţare, ci o mână cu sabie. Nu discut acum problema sinuciderii – a fost sau n-a fost? – ci m-am simţit furat la rest să descopăr că Dan Alexe ne oferă generos o sursă bibliografică pe care de fapt nu a consultat-o, ca şi cum această sursă i-ar întări fabulaţia cu cerutul îndurării. Una peste alta, în lipsa unei imagini mai clare a stelei lui Tiberius şi fără să-l pot consulta pe Y. Le Bobec, mă văd silit să-l cred pe Michael Speidel. Şmecheria are rolul ei: pregăteşte cititorul pentru ce urmează.

Referitor la moartea lui Decebal avem 3 surse detaliate, în ordine cronologică:

1. Columna lui Traian, ridicată în anul 113 (imaginea de mai sus, se poate mări) – unde este descrisă destul de limpede sinuciderea.

2. Stela funerară a decurionului Tiberius Claudius Maximus, ridicată înainte de anul 117, anul morţii oşteanului care s-a îngrijit din timpul vieţii să-şi nemurească faptele. Monumentul a fost descoperit în 1965, dar a intrat în circuitul ştiinţific abia în 1970. De atunci a tot fost comentat, iar imaginea de pe stelă a fost interpretată şi ca o îmbinare de motive recurente în basoreliefurile romane: cavalerul trac şi cavalerul renan. Adică este foarte posibil să avem un şablon învăţat de sculptorii de pe tot cuprinsul imperiului, mai bine sau mai prost – şablon adaptat la cerinţele clientului. Imaginea nu confirmă, dar nici nu infirmă ipoteza sinuciderii lui Decebal.

3. Istoricul Dio Cassius (155-235, proconsul în Africa şi Pannonia). Dio Cassius spune aşa despre sinucidere: “Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma.” (Fontes, vol. I, p. 695)

Dan Alexe îl rebutează scurt pe Dio Cassius: a scris la 100 de ani de la producerea evenimentelor, este irelevant. Da, dar a avut acces la toate sursele scrise contemporane despre războaiele dacice (în principal cartea scrisă de împăratul Traian, De Bello Dacico) şi în plus, textul lui Dio Cassius a ajuns la noi în rezumate făcute în secolul al XI-lea.

Argumentul principal al lui Dan Alexe este textul de pe stela funerară a lui Tiberius Claudius Maximus:

“… făcut de același [împărat] decurion întrucât l-a capturat pe Decebal și i-a adus capul la Ranisstorum …”

Textul nu spune nicăieri “l-a ucis pe Decebal”. Acţiunile sunt “capturat” şi “dus capul”, lipseşte momentul morţii. Probabil Tiberius a fost cel care a pus primul mâna pe Decebal, l-a capturat. Dar lipsa din text poate să însemne şi că Decebal s-a sinucis (captură pe jumătate, insucces – deci nu ne lăudăm cu asta). Aceeaşi lipsă poate să însemne şi că Decebal a murit în urma rănilor primite (iarăşi insucces, Traian îl voia viu pe Decebal, să-i arate Forumul – deci nu ne lăudăm pe stela funerară nici cu asta). Tiberius a pus mâna pe un muribund căruia i-a tăiat capul după ce acesta şi-a dat ultima suflare. Inscripţia lui, atât de detaliată şi de precisă în alte chestiuni (tot parcursul militar al lui Tiberius) nu ar fi scăpat prilejul de a spune limpede: “l-am ucis pe Decebal”. Dan Alexe mi-a replicat că verbul folosit indică altceva: “cepisset” e: l-a capturat. Daca ar fi gasit un mort sau un muribund ar fi spus: “invenit”… L-a gasit/aflat/descoperit… Asa e foarte clar: l-a prins. Sincer, nu mă convinge.

Apoi vine şi puţină teoria conspiraţiei. Columna lui Traian şi Dio Cassius ar consemna „varianta oficială”, conform căreia Decebal s-a sinucis, iar stela funerară ne redă varianta unui militar simplu şi onest. Dan Alexe mai vine cu argumentul că „poliţia imperială” nu ar fi răbdat o minciună pe un monument public precum cel al lui Tiberius. Aici ne cam împiedicăm în argumente: dacă varianta oficială era sinuciderea, atunci „poliţia imperială” ar fi considerat minciună stela lui Tiberius ce ar afirma contrariul şi nu cred că monumentul mai ajungea până la noi.

Una peste alta, sursele sunt confuze. La nivel de imagine Columna lui Traian şi stela lui Tiberius ne prezintă un muribund înarmat, asta cred că e clar pentru toată lumea. Dio Cassius (care a avut acces la izvoarele scrise contemporane cu evenimentele) ne spune că Decebal s-a sinucis. Textul stelei funerare a lui Tiberius consemnează din punctul meu de vedere un eşec. Cercetaşii romani fuseseră trimişi să-l captureze pe Decebal, nu să-l ucidă – practica imperială cerea capturarea căpeteniilor duşmane şi umilirea lor în forum. Textul stelei lui Tiberius sare peste momentul morţii lui Decebal – care reprezintă eşecul misiunii sale. Sinucis sau mort în timpul luptelor, Decebal era muribund în momentul în care Tiberius a pus mâna pe el, a murit la scurt timp şi romanul nu a mai avut altceva de făcut decât să-i taie capul şi să-l ducă împăratului. Îmi vine greu să-mi imaginez că Tiberius Claudius Maximus (care în acel moment avea gradul de duplicarius, un fel de subofiţer) ar fi îndrăznit – după ce l-a capturat viu – să-l ucidă pe regele dacilor, care teroriza Imperiul Roman de vreo 15 ani. Recompensa ar fi fost mult mai mare – poate chiar o promovare în clasa cavalerilor – dacă Tiberius l-ar fi prins viu pe Decebal. Aşa a primit doar gradul de decurion şi o medalie.

Un articol de George Damian

Sursa: http://www.george-damian.ro/pro-si-contra-despre-sinuciderea-lui-decebal-5965.html

Comentariile sunt închise.