satul-geamana-de-langa-rosia-poieniDe 14 ani impliniti, RMGC incearca prin campanii sustinute sa convinga ca exploatarea aurului de la Rosia Montana va oferi prosperitate zonei si va crea locuri de munca. Autoritatile locale confirma, dupa decizia Guvernului de a trimite legea in Parlament pentru aprobare, ca ar fi vorba de 1000 de slujbe pentru localnici.

 

Nimeni nu se intreaba cum au supravietuit acei oameni pana acum pentru ca interesele financiare si campaniile agresive de publicitate platite de RMGC – si amendate de nenumarate ori de CNA, au convins mai mult sau mai putin opinia publica ca locuitorii zonei sunt sub limita subzistentei.

In realitate, oamenii din Rosia Montana sunt gospodari. Au terenuri pe care le cultiva, cresc animale, unii chiar au dezvoltat ferme, iar altii sunt mestesugari recunoscuti in Apuseni. Zona este superba si ar putea fi exploatata pentru turism, mai ales ca exista aici vestigii arheologice unice in lume, pastrate intact de-a lungul veacurilor si care ar putea fi cu usurinta recunoscute ca monumente UNESCO, daca autoritatile romane ar face lobby pentru asta.

Ce insemna exploatarea dorita de RMGC pentru Rosia Montana, dar si pentru Abrud – aflat doar la sapte kilometri distanta. Exploatarea cu cianuri pentru extractia metalelor pretioase va avea un lac de decantare de 500 de hectare si un baraj de 185 de metri inaltime, cel mai mare din Europa. Va fi deci o zona imensa, in aer liber, in care continutul de cianuri va fi urias, iar lacul cu cianuri de 500 de hectare o sa fie al 5-lea lac de munte ca suprafata din Romania.

Exploatarea este prevazuta pentru 17 ani, timp in care se vor deversa in lac aproximativ 1.500.000 de tone substante toxice, dintre care 84.000 de tone vor fi doar cianuri pe baza de sodiu. Daca barajul va avea probleme, apa din lacul de decantare se va deversa in reteaua hidrografica si va afecta nu numai localitatile din zona, ci va ajunge in Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina si chiar in Delta Dunarii si Marea Neagra. Ar fi un dezastru ecologic european major, asa cum a fost si cel de acum cativa ani de la Baia Mare.

Mai mult decat atat, patru dintre muntii din zona – Carnic, Cetate, Orlea si Jig, vor fi distrusi odata cu galeriile dacice si romane pe care le adapostesc. Potrivit studiilor geologice efectuate de specialisti exista riscul ca panza freatica sa fi compromisa cu cianuri, lacul de decantare va elibera substante toxice in atmosfera, ceea ce va duce la ploi acide si ecosistemul din zona va fi distrus.

Merita oare sa distrugi o zona cu un potential urias pentru o mana de locuri de munca temporare?

[rev_slider rosiapoieni]

La nici 10 kilometri de Rosia Montana se afla exploatarea de cupru de la Rosia Poieni. Cine nu a fost niciodata in zona si vede imagini cu localitatea Geamana poate jura ca sunt instantanee de pe Marte. La Geamana traiau 280 de familii inainte de a incepe exploatarea de la Rosia Poieni. Acum, poti sa le numeri pe degete iar gospodariile ramase au fost stramutate pe deal pentru ca sterilul deversat in lac a facut ravagii. Nici biserica sau cimitirul satului n-au scapat.

Exploatarea cuprului de la Rosia Poieni a inceput in anii 80, fiind cea mai mare mina de suprafata din Europa de la acea vreme. Oamenii au fost expropriati la ordinul lui Ceausescu, iar in cativa ani de la incepererea exploatarii deja se deversau in lac steril tratat cu solutie bazica de la uzina de preparare, ape acide, formate in urma procesului de lesiere – fier, cupru, zinc, mangan – apa, lapte de var pentru neutralizarea apei acide.

Dezastrul ecologic din zona nu poate fi cuantificat: a fost poluata apa, a fost poluat aerul. Organismele europene fac presiuni asupra statului roman sa rezolve problemele de poluare a mediului, proiect care ar costa 30 de milioane de euro. Cuprumin, societatea care gestioneaza exploatarea de la Rosia Poieni nu are banii pentru ecologizare, iar Guvernul Ponta a ratat sansa de a privatiza compania.

Asadar, protestele de duminica nu sunt intamplatoare si nu au fost nicidecum moftul unor ONG-uri care s-au plimbat intr-o zi libera pentru ca “nu au grija zilei de maine”. Grija zilei de maine ar trebui sa fie ce aer respiram, ce apa bem, ce putem lua din ceea ce natura ne ofera cu generozitate – fara a o agresa. Ce va fi la Rosia Montana peste 20 de ani daca exploatarea va incepe? Ce s-a intamplat la Rosia Poieni n-ar trebui sa se mai repete. Pretul aurului ar putea fi mult prea mare, iar drumul spre iad – se stie, este pavat cu intentii bune.

10 COMENTARII

  1. Aurel Sântimbrean: “Valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului de acolo.”

    A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Roșia Montană, ca inginer geolog șef. Este omul care știe cel mai bine din România ce zăcăminte sînt acolo. Și cu toate astea, niciun ministru din România nu a fost curios să îi ceară opinia.

    Reporter: Care-i cea mai mare problemă a proiectului Roșia Montană?
    Aurel Sântimbrean: Discuțiile nesfîrșite în necunoștință de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie. Trebuie să analizeze specialiștii. Să se facă dezbateri televizate cu specialiști, nu să vorbească oricine.

    Rep.: Unul dintre specialiști sînteți dumneavoastră…
    A.S.: Am pretenția, și mi-e jenă că o afirm, că sînt cel care cunoaște cel mai bine zăcămîntul de la Roșia Montană.

    Rep.: Cît aur este acolo?
    A.S.: Aur este mult. Aș vrea să vă spun că zăcămîntul de la Roșia Montană îi un unicat. Astăzi, dacă merg cu dumneata la Roșia Montană și dezlipim o bucată de rocă cu tîrnăcopul, o măcinăm și spălăm acel măciniș cu apă, obținem aur.

    Rep.: Dar foarte puțin, bănuiesc.
    A.S.: Da, dar la nivelul tîrnăcopului. Mii de ani oameni așa au trăit, la nivelul tîrnăcopului și al lopeții. Azi un gram, mîine zece, poimîine nimic. Acum, trebuie să știți că cei de la Gold Corporation exagerează în privința cantității de aur pe care cică o vor extrage.

    Rep.: Dar de ce să spună că e mai mult aur decît în realitate?
    A.S.: Nu știu, bănuiesc că au interese pe bursă. În muntele Cetate și în muntele Cârnic sînt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumpărat documentația noastră, situația zăcămîntului de la Roșia Montană, făcută în 1985. Documentația a fost făcută sub semnătura mea, eram inginer-șef, aveam ultima semnătură. Documentația făcea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentației noastre, au recalculat că zăcămînt ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Eu la o discuție cu planurile pe masă, pot să le arăt că zăcămintele aurifere de la Roșia Montană sînt distribuite pe verticală. Zonele cele mai bogate au fost și sînt la suprafață și cu cît cobori, conținutul în aur scade. La muntele Cetate, dacă la suprafață conținutul e de 3 grame, la o adîncime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Vă dați seama ce diferență? S-ar putea să aibă surprize…

    Rep.: În munții ăștia care vor fi rași de pe suprafața pămîntului e doar aur și argint, nu mai sînt cumva și alte metale rare?
    A.S.: Aș vrea să vă dau doar niște date, pe care le am și în față. În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din București, evidențiează prezența germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme de zăcămînt și am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare. Vreau să vă prezint cîteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe și rezultate se află în documentația pe care RMCG-ul a cumpărat-o de la Agenția Națională de Resurse Minerale.

    Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fără să plătească nimic?
    A.S.: Nimeni nu vorbește despre ele. În orice discuție se vorbește de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbește absolut nimeni. Din anumite informații, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul.

    Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca preț, care sînt mai valoroase, tonele de aur și argint sau și mai multele tone din celelalte metale?
    A.S.: Cantitățile din celelalte metale sînt mai valoroase decît cele 300 tone de aur și cele 1600 tone de argint. Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE – București se spune, pe calcule, nu pe povești, că valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului și argintului de acolo.

    http://www.kmkz.ro/de-pe-teren/interviu-dezvaluiri/aurel-santimbrean/

  4. Din pozele prezentate nu se poate vedea amploarea dezastrului. Ar trebui facut un documentar (de profesionisti) care sa strabata tot drumul, de la iesirea din Corna, prin Dealul Piciorului, Ruginis (ce ironie! ce a mai ramas din Ruginis), pana in Geamana. Cred ca ar trebui sa fie loc de pelerinaj.

  6. Parlamentul European, puterea de la Bucureşti a fost sub lupa europarlamentarilor străini, nu doar din cauza stării precară a democraţiei din România, ci şi din cauza manevrelor pe care actualii guvernanţi fac în favoarea controversatului proiect minier de la Roşia Montană.

    Înaintea audierilor privind starea democraţiei din România a avut loc o audiere referitoare proiectul minier de la Roşia Montană.

    Conferinţa „Riscurile utilizării cianurii în minerit: Proiectul Roşia Montană din România” a fost organizată la iniţiativa europarlamentarului PSD Victor Boştinaru şi a avut ca scop dezbaterea temeinică şi obiectivă asupra proiectului din Apuseni, în condiţiile în care în spaţiul public din România nu este asigurată imparţialitatea din cauza implicării masive a puterii politice de partea investitorilor canadieni de la RMGC.

    În cadrul conferinţei moderate de către Victor Boştinaru şi eurodeputata suedeză Marita Ulvskog au luat cuvântul Michel Sponar din partea Direcţiei Generale pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene, Stephanie Danielle Roth – fostă cercetătoare şi redactor şef al revistei britanice „The Ecologist”, Dr. Ing. Ştefan Marincea – Cercetător Ştiinţific Gradul I, fost Director General al Institutului Geologic al României, Răzvan Martin – Coordonator programe Activewatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Jo Leinen – Preşedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Daciana Sârbu – Membră a Parlamentului European, reprezentanţi ai Ministerului Mediului din Danemarca, Renate Weber – Membră a Parlamentului European, precum şi alţi oficiali şi europarlamentari europeni.

    Dezbaterea a fost deschisă de organizatorul ei, europarlamentarul PSD Victor Boştinaru. Acesta a subliniat faptul că proiectul minier de la Roşia Montană – aşa cum este el dorit de canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation şi puternic sprijinit de Traian Băsescu şi PDL – nu este compatibil cu spiritul dezvoltării durabile promovat de UE. „Proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană este o problemă de interes pentru Europa, iar Comisia Europeană trebuie să fie atentă, mai ales pentru că, în mai 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind interzicerea generală a utilizării cianurii în exploatările miniere din Uniunea Europeană, iar Comisia de Petiţii a discutat o petiţie privind acest proiect. Acest proiect care urmează să fie implementat în România implică o serie de probleme privind mediul, privind anumite prevederi ale Convenţiei ESPO şi anumite reglementări UE, precum Directiva privind Impactul de Mediu, Directiva Cadru privind apele şi Directiva Seveso”, a explicat Boştinaru. Europarlamentarul PSD a vorbit şi despre atitudinea partizană a guvernanţilor români pentru demararea proiectului minier cu cianuri al canadienilor de la RMGC, dar şi despre embargoul mediatic impus de contractele grase de publicitate pe care RMGC le acordă marii majorităţi a instituţiilor media: „De la începerea protestelor din România, din luna ianuarie, una dintre principalele revendicări ale protestatarilor a fost stoparea proiectului minier de la Roşia Montana. De asemenea, este o problematică de interes european pentru că este un proiect cu impact transfrontalier, iar Ungaria a comunicat oficial Guvernului României că nu este de acord cu acest proiect. Academia Română, Academia de Studii Economice, Universitatea Babeş Bolyai, precum şi alte forumuri ştiinţifice s-au opus acestui proiect cu argumente dar nu au fost luate în seamă de Guvernul român.

  7. Publicul român nu are acces la informaţii obiective privind proiectul, există un embargo privind informaţiile critice la adresa proiectului de care ar fi mândru chiar şi regimul Ceauşescu. Guvernul român şi dezvoltatorul nu au răspuns concret la întrebările privind cantitatea de cianuri şi explozibil care urmează să fie folosită, la valoarea asigurării de mediu a proiectului post exploatare, ţinând cont că iazul de decantare din valea Cornei va avea 185 m şi va trebui să reziste pentru eternitate”.

    Aşa cum era firesc a fost prezentat şi un punct de vedere politic asupra proiectului de la Roşia Montană. Cătălin Ivan, liderul europarlamentarilor PSD, a ridicat o problemă deosebit de importantă, cea a secretizării acestui contract de către cei care au fost iniţiatorii afacerii dintre statul român şi Gabriel Resources Gold Corporation (Radu Berceanu şi Adriean Videanu). „Contractul privind proiectul RMGC este secret şi mi s-a spus că am nevoie de un anume certificat pentru a avea acces la aceste informaţii. Şi mă întreb dacă acest proiect este bun pentru români şi dacă este vorba despre exploatarea resurselor naţionale, atunci de ce este secret? Trebuie să avem o dezbatere publică serioasă, transparenţă şi o evaluare independentă a proiectului”, a subliniat Ivan.

    Reprezentanta Preşedinţiei daneze a UE a ţinut să atragă atenţia celor de la RMGC şi mai ales autorităţilor de la Bucureşti în privinţa pericolului pentru mediul înconjurător pe care îl generează cianurile folosite în extracţia aurului de la Roşia Montană. „În ceea ce priveşte industria minieră, Preşedinţia daneză a UE consideră ca priorităţi utilizarea celor mai bune tehnologii şi eco-inovarea. Este necesară o privire atentă asupra substanţelor periculoase folosite în procesul de extracţie şi a deşeurilor rezultate din acest proces, ele trebuie reduse pentru a avea un risc cât mai mic posibil. O prioritate a Preşedenţiei Daneze a UE o reprezintă controlul şi prevenirea accidentelor majore generate de folosirea substanţelor periculoase, respectiv Directiva Seveso III”, a afirmat oficialul danez.

    Un punct de vedere extrem de pertinent a prezentat şi Răzvan Martin de la Activewatch – Agenţia de Monitorizare a Presei. Martin a vorbit despre imensa şi costisitoarea propagandă mediatică pe care o fac cei de la RMGC în sprijinul proiectului lor. „Avem de a face cu o campanie de propagandă nemaiîntâlnită, din anii ’90, în România. Campania de propagandă este cauzată şi de criza economică din presa română, investitorul RMGC fiind printre primii 3 cumpărători de publicitate în presă. Investitorul a sponsorizat excursii pentru formatorii de opinie pentru vizitarea unor mine din Noua Zeelandă. Noi considerăm că aceasta este o metodă de cumpărare a conştiinţei. Niciunul dintre aceşti jurnalişti care a plecat în aceste excursii nu a vorbit critic despre proiectul de la Roşia Montana. Sunt folosiţi aşa-zişi experţi independenţi care publică în presă, dar niciunul dintre aceştia nu spun că sunt contractaţi de companie. Există o lipsă de dezbateri în presa română despre acest subiect, aproape singurele dezbateri sunt sponsorizare de RMGC, moderatorul şi agenda dezbaterii sunt desemnate de RMGC. Compania a investit în evenimente culturale şi sportive, dar la aceste evenimente ONG-urile care militează împotriva proiectului nu sunt lăsate să afişeze bannere. Informaţiile critice la adresa proiectului sunt cenzurate de pe site-urile de dezbateri. Am o întrebare pentru reprezentanţii RMGC: dacă proiectul este atât de bun de ce aveţi nevoie de o propagandă atât de costisitoare?”, a explicat Răzvan Martin.

    Şi pentru că nu există un lucru în care să fie implicaţi PDL şi Traian Băsescu, şi să nu stârnească scandal, era de aşteptat ca şi la aceste audieri privind proiectul minier de la Roşia Montană să se lase cu circ.

    Astfel, ultimul sfert de oră al dezbaterii rezervat în afara agendei audierii, întrebărilor şi obiecţiilor grupului de susţinători ai RMGC prezenţi şi ei în sală s-a desfăşurat sub semnul tonului ridicat al uneia din directoarele de la RMGC şi al jignirilor suburbane proferate de câţiva localnici de la Roşia Montană, sprijinitori ai proiectului. Aceştia strigau cât îi ţineau plămânii că vezi Doamne nu şi-au putut exprima in extenso susţinerea pentru proiect. Degeaba au încercat europarlamentarii din sală să le explice că şi-au putut susţine punctul de vedere, însă cu respectarea limitelor de timp şi de limbaj specifice unei dezbateri în Parlamentul European. Turbulenţii pro-RMGC erau ajutaţi de pe margine de europarlamentarul PDL Cristian Preda şi de Corina Vinţan, managerul companiei care face lobby şi PR pentru Roşia Montană Gold Corporation.

    Deloc surprinzător, şi televiziunea publică s-a implicat serios pentru a-i sprijini chiar şi acolo în PE proeictul celor la RMGC. Astfel, exact în momentul în care scandalul era în toi, iar europarlamentarii organizatori încercau să invoce argumente logice în discuţiile cu activiştii pro-RMGC, a apărut în sală şi corespondenta TVR de la Bruxelles însoţită de cameraman. Evident că televiziunea publică – deşi fusese informată din timp despre această audiere – nu s-a referit nicio clipă la conţinutul dezbaterii, care îi avea invitaţi pe reprezentanţi ai preşedinţiei daneze a Uniunii, reprezentanţi ai Comisiei Europene, precum şi pe numeroşi specialişti internaţionali şi din România, ci doar la faptul că proiectul de la Roşia Montană este minunat şi benefic pentru românii de acolo şi că RMGC trebuie lăsată să exploateze aurul folosind cianurile.

    Şi mai stupefiant în privinţa TVR-ului a fost să vedem că după încheierea acestei audieri, pe holul PE, reporterul TVR mergea cu microfonul pentru a lua puncte de vedere doar la persoanele care îi erau indicate de Corina Vinţan, managerul companiei care face imagine şi PR pentru RMGC.

    Acest ultim episod a demonstrat încă o dată cât de nocivă e pentru libertatea de exprimare şi pentru presă influenţa pe care contractele comerciale şi interesele puterii politice în afacerii de tipul RMGC o au şi care poate împiedica cetăţenii să fie corect informaţi despre un proiect important al ţării lor care le poate influenţa în bine sau în rău viaţa de zi cu zi.

  8. locuri de munca mai mult de 200 ptr romani nu vor fi iar acestia si familiile lor vor avea sanatatea afectata grav si bineinteles ca si noi.si sa nu uitam ca odata cu celelalte se va extrage si uraniu.no comment!

  10. D-a Panzaru, sper sa-mi permiteti sa distribui articolul dv si pe pagina mea de facebook, sa ajunga cat mai departe posibil MESAJUL DV.
    Vreau sa fac acest lucru din RESPECT PENTRU DV, REPORTERII LIBERI, pentru ca si dv. ne RESPECTATI PE NOI!
    Va multumim si vreau sa transmit BUCURESTENILOR, cu permisiunea dv., DRAGILOR NE VEDEM SI DISEARA LA UNIVERSITATE!
    O zi superba si o saptamana cu multe reusite!
    Doamne ajuta.

Comentariile sunt închise.