De Telegraaf, cel mai important cotidian din Olanda, îl somează în termeni extrem de duri pe premierul Mark Rutte să intervină şi să ia măsuri împotriva Rusiei. Mesajul a fost publicat pe prima pagină a ziarului după ziua de doliu naţional ţinută în memoria pasagerilor cursei MH17 doborâtă în Ucraina. Majoritatea victimelor au fost repatriate miercuri în Olanda şi au fost însoţite pe parcusul traseului funerar de aplauzele celor 2 milioane de oameni ieşiţi să le omagieze.
De Telegraaf îi cere lui Rutte să facă presiuni asupra NATO să intervină în Ucraina împotriva separatiştilor pro-ruşi, vinovaţi de doborârea cursei MH17.
Marile companii olandeze care au interese de afaceri în Rusia au ajuns, la rândul lor, sub asediul presei. Jurnalistul Bas Heijine îşi amintea că “în aprilie, atunci când criza din Crimeea era la apogeu, Ben van Beurden, directorul executiv al Shell, îi făcea o vizită lui Putin asigurându-l că, indiferent de situaţia politică, Shell şi Rusia au mari planuri pentru viitor”, titrează europolitics.ro, citând presa olandeză.
Rostec este un conglomerat controlat de statul rus, din care face parte şi compania ce fabrică sistemul de apărare sol-aer Buk, despre care s-a tot vorbit că a stat la baza atacului cu rachetă în urma căruia cursa MH17 a fost doborâtă. Cel puţin una din subsidiarele Rostec se află în Olanda pentru a profita de taxele mici pe profit!
Mass-media şi opinia publică din Olanda îl împinge de la spate pe premierul ţării să pună presiune şi pe celelalte mari puteri europene că să adopte sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.
Rostec nu este, evident, un caz singular. Mii de firme ruseşti au ales să îşi deschidă subsidiare în Olanda pentru a salva bani întrucât aici sistemul de taxare este mai blând. Olanda este, totodată, unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Rusiei.
Rotterdam, cel de-al patrulea port ca mărime din lume, este un hub extrem de important pentru distribuirea combustibilului fosil şi pentru minerale. Rotterdam a fost, totodată, cea mai importantă cale de comerţ a Rusiei prin care a exportat şi a importat, în anul 2013, bunuri în valoare de 70 de miliarde de dolari. Din această cifra, ţiţeiul înseamnă 22 de miliarde de dolari, urmat de carbine şi metale.
ONU a emis anul trecut un raport în care Olanda ocupă poziţia a treia după Cipru şi Insulele Virgine ca loc preferat de ruşi pentru “rostogolirea” a banilor. Bani plasaţi ca investiţii străine peste graniţe sunt trimişi într-un centru financiar offshore cu un sistem de taxare mic iar aceşti bani sunt trimişi apoi înapoi în ţară, oferindu-i proprietarului protecţie legală în faţa expropierii ori a unor acte abitrare ale guvernului.
Premierul MarK Rutte a spus că “pe masa negocierilor sunt toate opţiunile, indiferent că sunt politice, economice sau financiare”. Opoziţia susţine că ţintirea companiilor offshore ale ruşilor ar trebui să fie prioritatea numărul unu. Parlamentul Olandei ar trebui să dezbată aceste opţiuni vineri.
Banca Centrală a Rusiei a confirmat că fluxul de capital ce vine dinspre Olanda este cel mai volatile şi, în unii ani, era mai mare decât fluxul de capital care se duce spre ţări precum Franţa sau SUA!
Potrivit europolitics.ro, Olanda are relaţii economice puternice cu Rusia, începând cu investiţia celor de la Shell în proiectul din industria petrolieră şi a gazului Sakhalin-2 şi continuând cu Heineken. Spre deosebire de ceilalţi vecini europeni, Olanda nu importă atât de mult gaz din Rusia întrucât, în acest caz, Norvegia este principalul furnizor.
Văzându-se presat de opinia publică şi de opoziţie, premierul Mark Rutte nu a stat prea mult pe gânduri: „I-am spus lui Putin că acum este oportunitatea lui de a arăta lumii că vrea să ajute la o încheiere rapidă a conflictului din Ucraina. Putin trebuie să îşi asume responsabilitatea faţă de acţiunile rebelilor şi să demonstreze Olandei şi lumii întregi că va face ceea ce este mai bine!”.
Nu este o surpriză că Olanda este unul dintre cele mai importante centre offshore folosite de Rusia. Olandezii au fost gazde bune şi au primit fluxul de capital de la multinaţionalele ruseşti care au căutat să evite plata taxelor. Multe dintre aceste companii au ramificaţii şi la Kremlin. Cu toate că aceşti bani sunt extrem de folositori unei ţări mici precum Olanda, întrebarea care se pune este următoarea: dacă investigatorii vor putea să dovedească veridicitatea acuzelor SUA şi ale Uniunii Europene la adresa Rusiei în susţinerea rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei, mai poate Olanda să susţină marile companii ale lui Puţin, liderul unei ţări care i-a ţinut în braţe pe separatiştii care au ucis 193 de cetăţeni olandezi?
Sursa: telegraaf.nl, europolitics.ro
Comentariile sunt închise.