În zilele ploioase de aprilie, în după amiezile calde de mai sau în nopțile înghețate de martie, locuitorii din satul Holohoșca, comuna Sadova, județul Suceava, după ce dau de mâncare la cai, vaci, porci, găini, rațe și copii, totdeauna în această ordine, se așază lângă sobă și beau țuică de prune, îndoită cu alcool rafinat de 90 de grade. Scrâșnind din dinți, cu ochii ieșiți din orbite din cauza băuturii foarte tari, ei privesc coșul cu ouă încondeiate așezat pe masă, așteptând să crape măcar unul. Când crapă unul mai vechi de 4-5 ani, în cameră se răspândește un miros greu și toți cei aflați în încăpere sar în picioare, dau paharele de băutură pe gât sau peste cap și strigă, cuprinși de hohote de râs : “Să-ți fie de bine, nănașule !” . In casele de nemți se mai strigă și : “ Achtung ! Asta-i muzica ce-mi place ! ” , în casele de ucraineni “Atenție, inamicul ascultă ! ” și în puținele case de evrei rămase “Mazel Tov ! ” Legenda spune că primul ou încondeiat a fost inventat de Neculai Bucșă , argatul boierului Bucșoiu în 1784 . Ocupând Bucovina în 1775, austriecii aduseseră aici un obicei care fusese cu drag adoptat de localnici și anume bruderschaftul .
Când se întâlnea un austriac cu un român, un român cu un român , sau, în cazuri disperate, un român cu un evreu, ei se luau de braț prietenește și beau cât puteau. Aveai voie să cazi în genunchi numai după cinci pahare , după zece puteai să cazi și pe spate sau pe burtă, dar tot timpul trebuia să te ții de braț și să bei mai departe. În ajunul Paștelui , argatul Neculai Bucșă , tocmai terminase paisprezece bruderschafturi cu ceasornicarul Leibowitz, după care plecase la poiata găinilor ca să ia niște ouă să le înroșească pentru boier. Fiind după cum spuneau austriecii –abțiguit – lui Neculai îi veni ideea, la mintea cocoșului pentru orice bețiv, să nu mai ducă ouăle nevestei, care urma să-l vadă beat ca holz-ul, ci să le înroșească ouăle direct în cuibar .În acest scop , el luă cutia cu farbă roșie (cum îi spuneau austriecii vopselei pentru ouă ) și intră plin de curaj printre găinile adormite.
Aici,cu nerușinarea specifică bețivului, el începu să pipăie găinile în căutare de ouă. După ce pipăi cinci sau șase găini, care începură să chicotească amuzate, el dădu nas în cioc cu un cocoș înfuriat, care dădu cu el de pământ, răsturnând și farba roșie în cuibar. Cum stăpânul lui, boierul Bucșoiu îl aștepta să vină cu ouăle înroșite și cum Neculai adunase șapte, dar nu mai avea vopsea, el s-a gândit să aducă ouăle din condei. În acest scop, el a scris pe fiecare ou cu condeiul cuvântul ROȘU, după care a luat o sticlă de țuică din beci, a îndoit-o după obicei cu alcool rafinat și s-a întors cu ouăle aduse din condei în casa mare unde s-a așezat la bruderschaft cu boierul. După zece ture de bruderschaft, amândoi au văzut ouăle foarte roșii, situația generală albastră și viața pe pământ galben verzuie. Cuprins de o idee subită, Neculai a adăugat cu condeiul dâre din toate aceste culori pe ouă, cu o mână nesigură, într-o manieră care l-a făcut mult mai târziu celebru pe americanul Jacson Pollock. Un alt celebru pictor american Mark Rothko, a dus mai departe ideea inițială a lui Neculai Bucșă, scriind pe operele sale ce ar trebui privitorul să vadă.
Așa spune povestea că au apărut în Bucovina ouăle încondeiate, bruderschaftul bucovinean, șpilhozenii , oberlihtul, foraibărul, șparhatul, șperla și bucșa . În satul Holohoșca se păstrează toate aceste tradiții. De la bucovineni, austriecii au luat tradiția de a tăia intensiv pădurile, pe care n-au dus-o la ei acasă, ci au păstrat-o tot în județul Suceava, din respect pentru obiceiurile blânde românești și legile aspre austriece.
sursa: doruantonesi.ro
