La două săptămâni după ce PUTEREA a prezentat povestea incredibilă a lui Nicolae Moldoveanu, care a dezvăluit o conspiraţie la nivel naţional împotriva sa ca urmare a unor demersuri pe care acesta le-a făcut în justiţie pentru a-şi face dreptate, acesta revine cu dovezi care ar putea cutremura întreg sistemul serviciilor din România. Asta în cazul în care justiţia va decide că bărbatul cu cetăţenie israeliană este o victimă. În dezvăluirile de astăzi, Nicolae Moldoveanu acuză comisiile din Parlament, care ar fi trebuit să ia atitudine în faţa unor posibile abuzuri ale serviciilor secrete, însă s-a trezit într-un alt film de acţiune, de data aceasta în ecuaţie fiind implicat şi bloggerul Radu Fătulescu, ajuns fără voia sa într-un caz ireal. Cum acuzele sunt foarte grave şi riscă să schimbe absolut tot ce ştim despre statul român, tot ce veţi citi în rândurile de mai jos sunt cuvintele lui Nicolae Moldoveanu. În plus, la fel ca şi data trecută, atunci când am oferit celor acuzaţi dreptul de a răspunde, dar reacţia nu a venit, PUTEREA pune la dispoziţia celor menţionaţi de Nicolae Moldoveanu în jurnalul său un drept la replică.
Actele de la comisiile parlamentare dispar brusc
„Urmare a ameninţărilor primite în mod direct şi indirect de la adjunctul SIE – generalul Dan Chiriac -, eu şi prietenul meu Dan Fătulescu (n.r. – cel care a publicat primul articol pe acest caz) ne-am adresat celor două Comisii de Apărare şi Asigurare a Ordinii publice de la Senat şi de la Camera Deputaţilor, aşa cum prevede Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României la articolul 16 privind mijloacele de obţinere a informaţiilor necesare siguranţei naţionale. Am să redau pe scurt ce s-a întâmplat la Comisia de Apărare şi Asigurare a Ordinii publice de la Senat. Aici, timp de 6 luni nu am primit nici un fel de răspuns, motiv pentru care am fost personal la această comisie unde am fost neplăcut surprins să aflu că toate plângerile noastre şi toate documentele, nu mai puţin de 70 de pagini, nu mai sunt la sediul acestei comisii. Ceea ce este şi mai grav este că reprezentanta acestei comisii mi-a spus în biroul dânsei, cu subiect şi predicat, că documentele depuse de noi nu mai sunt la această comisie, că au fost date domnului Ani Ilie, care s-a pensionat şi au fost luate de el acasă, că acesta este în spital şi nu poate fi găsit. Reţineţi, suntem la Comisia de Apărare a României, nu în pauza mare la o şcoală generală, şi încercăm să justificăm învăţătoarei că ne-am uitat caietul cu temele făcute acasă. Am trimis o nouă adresă prin care am solicitat să ni se răspundă după 6 luni. Nici la această adresă nu am primit răspuns, motiv pentru care am formulat o nouă adresă şi am depus din nou tot dosarul, deoarece în repetate rânduri mi s-a spus că cererea noastră nu poate fi analizată pentru că documentele depuse anterior nu mai sunt la sediul acestei comisii şi nu pot fi găsite. Precizez că pot proba aceste discuţii avute cu nu mai puţin de 3 reprezentante ale acestei comisii, toate aceste persoane susţinând acelaşi lucru.
Ulterior, am făcut şi o cerere de a fi primit în audienţă la Corneliu Dobriţoiu, care mi-a refuzat acest drept şi mi-a comunicat că cele sesizate de mine nu intră în atribuţiile acestei comisii care nu se poate implica în problemele mele din justiţie şi că, pentru acest lucru, ar trebui să îmi angajez un avocat! Acesta a ignorat adresele mele şi ale amicului meu Radu Fătulescu în care noi precizam foarte clar ceea ce solicitam şi, desigur, am probat şi anume implicarea mai multor instituţii – servicii de informaţii – în activităţi ilegale.
În ceea ce priveşte Comisia de Apărare şi Asigurare a Ordinii Publice de la Camera Deputaţilor, lucrurile stau altfel. Interesant este faptul că avem două comisii. La ambele am depus sesizări identice şi fiecare comisie interpretează legea după bunul plac. Practic, comisia preia sesizările noastre şi le trimite Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Exercitarea Controlului Asupra Activităţii Serviciului de Informaţii Externe.
Şi aici, la fel ca la Senat, timp de 6 luni nu am primit nici un fel de răspuns, motiv pentru care am nevoit să iau legătura telefonic cu această comisie, după ce accesul meu la Camera Deputaţilor a fost practic interzis. E plătit din bani publici şi brusc, după ce fac această sesizare, accesul îmi este interzis fără motivare. Aici am vorbit la telefon cu domnul Busuioc, care mă asigura că voi primi un răspuns în cel mai scurt timp. Până la urmă primesc adresa nr. 39/40/11.09.2014, deci tot după 6 luni (făcusem solicitarea la 1.04.2014), şi ataşat mi se comunică răspunsul de la SIE. Acest răspuns este formulat de SIE pe data de 30.04.2014, deci SIE răspunde aşa cum prevede legea, în termen legal, dar comisia ţine documentul în sertar 5 luni. Mă întreb desigur de ce a trebuit această comisie să ţină pe loc răspunsul de la SIE încă 5 luni.
În ceea ce priveşte răspunsul SIE, acesta vine să confirme ceea ce ştiam de fapt, şi anume că, de la adresa mea, în numele meu şi de la conexiunea mea de internet, fără drept, chiar din momentul în care am început acţiunea în instanţă prin care solicitam reîncredinţarea fetiţei mele în anul 2011, s-au făcut mai multe solicitări de angajare la mai multe servicii de informaţii din ţară, respectiv SIE, SRI, şi la servicii din afara ţării şi s-au distribuit anunţuri cu caracter pornografic şi prostituţie. Răspunsul SIE anexat confirmă faptul că aş fi aplicat pe site-ul SIE pentru a mă angaja în anul 2011, ceea ce eu personal nu am făcut.
Desigur, m-am întrebat unde este răspunsul referitor la activitatea ilegală a SRI. Contactat telefonic, domnul Busuioc dă din colţ în colţ, motiv pentru care revin cu adresa în care arăt încă o dată ceea ce am sesizat şi în adresa anterioară, numai că domnul Busuioc refuză sa dea curs solicitării mele şi îmi spune că trebuie să mă adresez eu direct la Comisia de Supraveghere a SRI unde domnul Pop Georgian chiar aşteaptă solicitatea mea. Toate comisiile însă au ocolit acest subiect, aşa că mă adresez şi Comisiei de Supravegehere a SRI, domnului Pop Georgian. Acesta, prin adresa nr. 3787/11.11.2014, îmi trimite un răspuns care, într-un limbaj pe înţelesul elevilor de şcoală generală, îmi explică ce înseamnă SRI şi ce menire are. Desigur, în mod evident ocoleşte faptele pe care le-am sesizat în adresa mea de parcă nu ar fi fost scrise şi chiar marcate cu litere mari în adresă.
Interesant este şi faptul că SRI avea cunoştinţă de această situaţie încă din data de 07.02.2014 când, împreună cu Radu Fătulescu, am fost la SRI şi am depus două sesizări în care arătam activitatea nelegală a unor angajaţi SRI, persoane fizice asociate la societăţi comerciale subcontractoare ale SRI.”
Jurnalişti intimidaţi, case incendiate şi presiuni permanente
„În adresele către SRI ;i Comisiile de mai sus arătam faptul că:
După ce am contactat postul de televiziune PRO TV, reporterul Mihai Peticilă, care la început a fost foarte interesat de acest dosar, mi-a comunicat ulterior că nu se mai poate ocupa de caz deoarece s-au făcut şi se fac în continuare presiuni de către persoane din justiţie (practic, reporterul mi-a spus că s-a sunat la biroul juridic al PRO TV) şi s-a comunicat că acest demers jurnalistic trebuie oprit deoarece sunt interese ale statului în acest dosar.
La fel, în aceeaşi perioadă, fratele meu, care la fel lucrează la acelaşi post tv ca editor, a fost abordat cu scopul de a fi intimidat de către o maşină a SRI (o dubă inscripţionată ANTI TERO a SRI) în timp ce se afla în maşină, însoţit de soţia lui.
În toată această perioadă am fost victima postării de anunţuri de prostituţie pe internet, ameninţări cu caracter antisemit, am fost căutat la telefon şi domiciliu de persoane care au legătură cu lumea prostituţiei şi am fost chiar ameninţat fizic pe stradă şi mi s-a spus pe un ton imperativ: «Tu nu te mai opreşti? Un jidan nu o să câştige niciodată un copil aici». Aceste ameninţări cu caracter antisemit sunt foarte grave!
Tot în această perioadă, coincidenţă sau nu, urmare a mai multor acţiuni în instanţă aparent legale, una din proprietăţile familiei mele a fost executată silit (coincindenţă sau nu) de către un domn Niculescu, care are o societate comercială -MarActi SRL- un subcontractor al SRI. Acesta a licitat pentru o proprietate care nu se vindea şi pentru care nu a cerut nici o referinţă-informaţie de la executor înainte de a licita-cumpăra, dar tot ca o coincindenţă, cu o săptămână înainte de licitaţie, fosta mea soţie a formulat o cerere de xerocopiere a dosarului de executare la biroul executorului Lupulescu (birou care lucrează cu Banca Raiffeisen).
Tot în această perioadă, casa din str. Grigore Cobălcescu mi-a fost incendiată de două ori într-un singur an şi de fiecare dată ISU Bucureşti a constatat, într-un proces-verbal, că incendiul a survenit ca urmare a situaţiei «Foc pus cu intenţie», dar şi aceste plângeri stau fără a se face nimic la Secţia 3 Poliţie.
Între timp am înţeles care este şi motivul acestei lipse totale de reacţie a acestor comisii şi de ce se ocoleşte cu grijă tot ce ţine de SRI, deoarece, în această perioadă, prin interpuşi, aceste servicii încercau cu orice preţ să însceneze, dacă tot nu au găsit nimic in istoricul meu, un dosar de evaziune fiscală. Astfel, în perioada în care aceste comisii nu răspundeau am fost contactat brusc de mai multe societăţi comerciale cu care nu am avut niciodată nici o legătură. Nu le cunosc şi nici măcar nu ştiu ce îmi oferă, dar în schimb doreau musai să facă un contract cu mine. Prima societate este din Ploieşti, un club de baschet, mi-a cerut să execut un log. În mod surprinzător, reprezentanţii clubului se ofereau să îmi achite costurile în avans, nu m-au întrebat de calitate, termen de execuţie şi mod de realizare, dar voiau să ştie cum va fi contractul, cine îl semnează şi cum se încasează banii. În cei 30 de ani de carieră ca artist, nimeni nu mi-a achitat în avans comenzile şi toţi erau interesaţi de cum va arăta lucrarea. I-am dezamăgit şi comanda a fost făcută în termen în baza unui contract legal, încheiat şi facturat. Tot atunci, un colaborator de-al meu şi totodată amic este chemat la o întâlnire la o firmă de publicitate, iar acolo i se transmite că eu lucrez pentru serviciul israelian de informaţii. Apoi, un domn Cornel Bortan, de la firma de print Bacos SRL, face demersuri şi mai multe societăţi comerciale de la Aeroportul «Henri Coandă» apar brusc cu oferte pentru mine. După ce am efectuat lucrările şi am emis facturile, firma Soter SRL, care asigura auditul uneia dintre acele societăţi, îmi comunică faptul că avem un contract ilegal, însă am demonstrat că toate actele sunt la zi şi legale. La scurt timp, toate firmele au renunţat la orice colaborare. Ulterior, o altă doamnă, Anca Grecude de la Baby Spa, îmi solicită o lucrare 3D, dar după ce am făcut schiţele şi am mers să semnăm contractual, mi-au cerut să nu mai emit factură. Am refuzat şi mi s-a transmis că atunci înţelegerea cade din lipsă de bani. Domnul Cornel Bortan nu s-a lăsat şi m-a rugat să facem un contract de închieriere fictiv la imobilul din strada Grigore Cobălcescu, motivând că vrea să ajute un fin care vrea să-şi dea copilul la Liceul Cervantes, dar nu are domiciliul în zonă. Îl refuz politicos şi îi spun fără menajamente că nu pot să fac acest lucru, mai ales că SRI e cu ochii pe noi. De atunci, nu m-a mai contactat.”
„Mi s-a cerut şpagă vizavi de sediul DNA”
La puţin timp după ce am formulat plângeri împreună cu Radu Fătulescu, acesta din urmă a fost chemat la o întâlnire pe str. General Cristescu nr. 12 (vizavi de DNA) de către domnul Florin Ghiumbelghian cu care a avut două întâlniri sub pretextul unor discuţii pe tema PNL. La finalul celor două discuţii, Ghiumbelghian i-a spus de fiecare dată, printre altele, fără nici o legătură cu cele discutate că dacă eu îmi doresc să îmi rezolv problemele, să vin acolo şi să mă întâlnesc cu procurorul Miclescu (n.r. – fostul şef PNA). Desigur, Radu mi-a relatat imediat acest lucru şi nu am dat curs în nici un fel acestei solicitări. Practic, am aflat că vizavi de DNA există şi DNA SRL!
Văzând că toate plângerile sunt pasate ca la hochei de la unul la altul şi că ultima plângere adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (unde arătam cu ce se ocupă în timpul liber cei de la SRI şi SIE), este declinată la DIICOT unde se formează dosarul 979/D/P/2014, şi aici procuroarea Militaru închide dosarul cu NUP în condiţiile în care refuză să audieze martori, deşi solicit în scris protecţia mea şi a martorilor deoarece aceştia sunt intimidaţi şi ameninţaţi.”
P.S. Ziarul PUTEREA stă la dispoziţia celor menţionaţi de Nicolae Moldoveanu în dezvăluirile sale. Dreptul la replică poate fi trimis la [email protected].
Documente:
Sursa: puterea.ro
Comentariile sunt închise.