Guvernul va trebui să demonstreze FMI că are resurse să acopere anul viitor un gol de venituri de 15-17 miliarde lei, care provine atât din angajamentul de reducere a deficitului bugetar, cât şi din măsurile legislative adoptate în ultimele luni. Declaraţia a fost făcută joi de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Ţinta de deficit convenită de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană (CE) pentru 2015 este de 1,4% din Produsul Intern Brut. Comisia progonează însă un deficit dublu, adică 2,8% din PIB-ul anticipat pentru anul viitor. Deficitul “suplimentar” echivalează cu aproape 10 miliarde de lei.
„Din păcate, Guvernul va avea o problemă să acopere acest gol. Autorităţile fie vor negocia noi ţinte cu FMI, fie vor apela la alte măruri şi, din păcate, iau în calcul şi creşteri de taxe pentru anul viitor ca să acopere golul din buget”, a spus Dumitru la conferinţa cu analiştii organizată de Fondul Proprietatea.
Dumitru a arătat că în ceea ce priveşte investiţiile, execuţia bugetară pe ESA(European System of Accounts, sistemul european de conturi, n.r.) arată mult mai rău decât cea pe cash, scăderea investiţiilor noi fiind de 55%. Situaţia s-a înregistrat şi pe seama faptului că la capitolul investiţii au fost plătite anumite arierate.
Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, investiţiile publice au coborât la minimul ultimilor cinci ani.
Pe de altă parte, Dumitru a întărit ipoteza – lansată în urmă cu două săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu – că lupta anticorupţie a dus la încetinirea investiţiilor, arătând că autorităţile publice nu încep noi investiţii de frica DNA.
“Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (…) Am lansat o ipoteză pentru că succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung”, spunea, la momentul respectiv, Mugur Isărescu.
Potrivit sursei citate, premierul Victor Ponta a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situaţia bugetară şi programul pentru 2015. El l-ar fi rugat pe fostul secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Gheorghe Gherghina (membru în CA al BNR, n.r.), să-i ofere sprijin ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, pentru a închide bugetul cu un deficit de 2% din PIB. Ţinta de deficit pe 2014 este de 2,2% din PIB.
Un rezultat fiscal “bun” la finele acestui an nu va ajuta însă prea mult situaţia de anul viitor.
“Pentru 2015, cheltuielile sunt aproape ‘la blană’. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare (cheltuieli, n.r.) de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, banii de la UE sunt pierduţi. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculat CE”, au afirmat sursele citate de agenţia de presă.
Şi Ionuţ Dumitru a menţionat că propriile sale calcule indică în 2015 un deficit mult peste 2,8% din PIB, nivelul prognozat de Comisia Europeană. Dumitru explică diferenţa prin faptul că executivul european a avut în vedere în elaborarea prognozei doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie. De la acel moment însă, Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.
Mediafax a publicat săptămâna trecută un document care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, elaborat la nivelul Consiliului Consultativ al ministrului delegat pentru Buget. Între acestea propuneri ar fi introducerea impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016, sub forma a trei cote – de 15%, 25% şi 35%. Ulterior publicării în presă, ministrul pentru Buget, senatorul PSD Darius Vâlcov, a declarat că “nu recunoaşte” acel document.
Textul mai conţinea şi propunerea de creştere a impozitelor locale pe terenuri şi imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.
Guvernul a insistat, atât în timpul campaniei electorale, cât şi după alegeri, că nu vor fi majorate taxele şi impozitele pentru anul viitor.
O misiune comună de experţi ai Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene se va afla la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autorităţile române proiectul legii bugetului pentru anul 2015. Misiunea va fi condusă din partea FMI de Andrea Schaechter, iar din partea CE de Istvan Szekely.
Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comună FMI şi CE.
Preşedintele Traian Băsescu a avertizat, miercuri, la Cotroceni, asupra necesităţii de a elabora bugetul pentru anul viitor.
“Fac un apel la Guvern, faptul că prim-ministrul nu e în Bucureşti nu e o scuză. Ministerele, împreună cu Ministerul de finanţe, pot pregăti şi pune la dispoziţia publicului proiectul de buget. În spaţiul public sunt discuţii extrem de consistente legate de creşterea taxelor, alocările bugetare, pentru investiţii pentru proiecte culturale, de mediu, sunt lucruri extrem de imprtante (…) Cer în mod expres ca Guvernul să fie în măsură ca în cel mai scurt timp să prezinte proiectul de buget”, a mai spus Traian Băsescu.
Sursa: paginadepolitica.
Comentariile sunt închise.