O înregistrare postată la sfârșitul anului trecut în rețelele sociale și care a depășit un milion de vizualizări pe Facebook, a obligat conducerea companiei austriece Schweighofer Holtzindustrie să reacționeze. Filmulețul de 6 minute (care este rezultatul unei anchete începute anul trecut, în februarie, de Gabriel Păun, de la asociația Agent Green) surprinde modul în care un camion încărcat cu lemne din Parcul Natural Retezat ajunge, fără a avea documente legale, în fabrica austriecilor de la Sebeș.
În urma acestor dezvăluiri, reprezentanții companiei s-au întâlnit săptămâna trecută la Viena cu Gabriel Păun. Conform acestuia, reprezentanții Schweighofer Holtzindustrie au promis că vor găsi împreună metoda tehnică prin care să fie efectuată trasabilitatea materialului lemnos, care să facă imposibil ca lemnul din parcurile naturale să mai intre pe poarta fabricilor sale. Totul confirmat de un audit independent de conducerea fabricii, adus de activiști. În mod normal, un astfel de control ar trebui să-l efectueze autoritățile publice, dar, după cum mărturisește Gabriel Păun, “politicienii nu sunt de partea noastră, nu se bagă nimeni”. Problema e că austriecii au mai dat asigurări, anul trecut, că nu preiau lemn care provine din parcuri și rezervații naturale.
Istoria anchetei
Agent Green a urmărit timp de aproape un an tăierile ilegale de lemne din Masivul Retezat, acolo unde tăierile sunt interzise și, spre uimirea lor, a descoperit că lemnul ajunge la fabricile concernului austriac. Același concern care, în vara lui 2014, promisese solemn că au filtre care nu lasă să intre la procesat în fabrică lemn din rezervațiile naturale.
Gabriel Păun este cel care a avut ideea să identifice acele locuri din Parcul Național Retezat unde se taie lemn ilegal, să pândească în ce TIR-uri e încărcat, să le ia numerele de înmatriculare și să verifice la 112 dacă transporturile sunt legale sau nu și apoi să urmărească transporturile ilegale până la locul lor de destinație. Nu mică i-a fost mirarea să constate că TIR-ul urmărit de el de la momentul zero, ajunge nu la vreun gater clandestin sau făbricuță de cherestea, cu proptele la nivelul instituțiilor locale, ci la un concern austriac, cu o cifră de afaceri enormă. E vorba de liderul european al industriei și locul 3 mondial, Schweighofer Holtzindustrie, companie ale cărei operațiuni în România îi aduc profituri anuale de peste 100 de milioane de euro (vezi aici). Începând cu anul 2002, de când sunt prezenți în România, cifra de afaceri a austriecilor de la Schweighofer Holtzindustrie a depășit suma de 2 miliarde de euro. Cifrele de mai sus fac referire exclusiv la fabricile de cherestea pe care grupul le deține în Sebeș și Rădăuți, fără a lua în calcul fabricile de prelucrare a cherestelei în produs finit, amplasate în Comănești și Siret, care în 2013 au mai adus alte peste 200 milioane lei la cifra de afaceri. În prezent, grupul construiește o altă fabrică gigant de cherestea la Reci, în județul Covasna, cu acordul autorităților și în ciuda opoziției civice.
Ce e mai grav, după cum arată ancheta realizată de Gabriel Păun, e faptul că gigantul austriac nu se mulțumește cu cota oricum enormă de lemn pe care îl preia de la Romsilva, ci achiziționează și o parte a lemnului tăiat ilegal, inclusiv din rezervații și parcuri naturale. Transformat în cherestea (pentru piețele asiatice) și brichete pentru foc (din rumegușul rămas, pentru stațiile de benzină și supermarket-urile din Austria), lemnul în discuție aduce un profit absolut minimal pentru România, tocmai din cauza exportului într-o formă absolut primară de prelucrare.
***
Filmul acțiunii, povestit de Gabriel Păun pentru România Curată
“Sunt în Retezat, deasupra pădurii cruțate de drujbe, pe poteca ce coboară din zona glaciară a Retezatului spre Valea Râului Mare. Înainte să încep drumul spre oraș mi-am tras sufletul pe o stâncă sus, înconjurat de flori de colț. O gașcă de patru capre negre și-au făcut apariția pentru câteva secunde sărind de sub creastă dintr-un singur salt pe cealaltă parte a ei.
De sus, pădurea ce nu a cunoscut furia omului, zisă virgină, se recunoaște după brazii și molizii ce ies din fagi colosali ca niște lumânări. Intru în padure și pe jos urme proaspete de lup și urs ce au ocolit tufe de afin și frăguțe îmi conduc privirea către gălbiorii și hribii ce cresc aici mai peste tot. Le ocolesc și eu și îmi ocup privirea și auzul cu zborul inconfundabil de acvilă de munte, simbolul Retezatului și al sălbăticiei pe care puțini, tot mai puțini au șansa să îl vadă și să îi audă strigătul.
Râul ce străbate valea șerpuindă printre pietre acoperite cu mușchi îmi potolește setea la nevoie, iar copaci răpuși de timp îmi arată calea de pe o parte pe alta a văii ca să îmi fie mai ușor. Din copacii morți cresc bureți de fag și alte vietăți care sunt hrană pentru păsările din orchestra pădurii. Îmi continui coborârea și după ce îmi mai trag puțin sufletul realizez că pe copacul de care m-am rezemat, un urs s-a întins și el. Urme adânci de gheare în care încă se vede păr de urs îmi aduc un zâmbet larg, că am norocul să fiu chiar în pădurea ce este casa lui.
Măsor copaci în căutările mele a celui mai gros fag. În vreme ce l-am împrejurat extaziat pe campionul momentului, de 620 centimetri, un altul cădea răpus de drujbă. Din paradis, deodată mai pot auzi doar drujbe. Urmez sinistrul sunet și în vreme ce ajung la asfalt, ceea ce unii numesc civilizație, camioane încărcate cu peste 40 de metri cubi de copaci ratează rapid semnul de circulație ce interzice accesul vehiculelor peste 7,5 tone. Ajung în zona unde se taie. Este zona Râu Ses din Parcul Național Retezat, un habitat cheie pentru urs, lup și râs, dar și piscicol, râul de acolo fiind casa naturală a păstrăvului.
Am ales unul dintre cele 500 de camioane încărcate cu lemn care au sărăcit Retezatul anul trecut și surpriza a fost că destinația era abatorul de păduri din Sebeș, fabrica Schweighofer, iar produsul finit brichete ordinare de încălzit șeminee și cuptoare. Zic surpriză, pentru că în iunie anul trecut la Vienna, Schweighofer îmi spunea că nu acceptă lemn din Parcuri Națioanle și că pot evita asta cu precizie maximă…”.
Gabriel Păun și Agent Green au urmărit și filmat tăierile ilegale de copaci din Retezat în perioada februarie-decembrie 2014.
sursa: romaniacurata.ro
Comentariile sunt închise.