Peste 18.000.000 de români sunt așteptați la urne pentru a-și alege parlamentarii

Un număr de 18.248.414 cetățeni cu drept de vot sunt așteptați duminică la urne, potrivit Biroului Electoral Central, pentru a-și alege reprezentanții în cele 452 de colegii uninominale – 315 pentru Camera Deputaților și 137 pentru Senat – care le vor reprezenta interesele în Parlament în următorii patru ani.

În cursa electorală pentru un loc în Parlament s-au înscris peste 2.400 de candidați, care au avut la dispoziție 30 de zile pentru a convinge alegătorii că merită să le acorde încrederea și să le ofere votul pe 9 decembrie.

Pentru a trimite reprezentanți în Parlament au depus candidaturi 30 de competitori electorali – partide politice, alianțe, organizații aparținând minorităților naționale:

* Uniunea Social Liberală
* Alianța România Dreaptă
* Partidul Poporului – Dan Diaconescu
* Partidul România Mare
* Uniunea Democrată Maghiară din România
* Partidul Popular
* Erdelyi Maghyar Neppart – Partidul Popular Maghiar din Transilvania
* Partidul Ecologist Român
* Partidul Social Democrat al Muncitorilor
* Partidul Alianța Socialistă
* Partidul Popular și al Protecției Sociale
* Partidul Național Democrat Creștin Creștin
* Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT.
* Uniunea Bulgară din Banat – România
* Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
* Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”
* Comunitatea Rușilor Lipoveni din România
* Federația Comunităților Evreiești din România
* Forumul Democrat al Germanilor din România
* Uniunea Democrată Turcă din România
* Uniunea Culturală a Rutenilor din România
* Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România
* Uniunea Sârbilor din România
* Uniunea Polonezilor din România
* Asociația Macedonenilor din România
* Asociația Liga Albanezilor din România
* Uniunea Elenă din România
* Uniunea Croaților din România
* Uniunea Ucrainenilor din România
* Uniunea Armenilor din România

Pentru un loc în Parlament candidează și 12 independenți. Liste în toate colegiile din țară au depus USL, ARD și UDMR.

Peste 18.000 secții de votare în țară și străinătate

Pentru acest scrutin au fost organizate 18.762 secții de votare atât în țară, cât și în străinătate. Peste hotare sunt 306 secții, iar în țară 18.456.

Bucureștenii vor avea la dispoziție 1.239 secții de votare, în sectorul 1 fiind 161; în sectorul 2 – 200; în sectorul 3 – 274; în sectorul 4 – 175; în sectorul 5 – 196; în sectorul 6 – 233.

Pe 9 decembrie sunt așteptați la urne cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților și la un singur vot pentru Senat. Fiecare alegător își exprimă votul personal, potrivit prevederilor legale.

Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul, pe baza actului de identitate – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate; în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate pașaportul simplu cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, în cazul cetățenilor cu reședința în străinătate pașaportul simplu sau în cazul statelor membre ale Uniunii Europene și cartea de identitate, însoțite de orice alt document emis de autoritățile străine care dovedește reședința în străinătate; în cazul membrilor reprezentanțelor diplomatice pașaportul diplomatic sau de serviciu; în cazul elevilor din școlile militare carnetul de serviciu militar.

* Cetățenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reședința în străinătate se vor prezenta la urne în una dintre secțiile de votare din acea țară în care își au domiciliul sau reședința. Personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare își exercită dreptul de vot la secția de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care își desfășoară activitatea.

* Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția la care își desfășoară activitatea doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secția de votare respectivă și sunt arondați, conform domiciliului, în altă secție de votare a aceluiași colegiu uninominal, iar candidații pot vota la oricare dintre secțiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.

* Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă și cele aflate în executarea unei condamnări, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale numai dacă au domiciliul în raza teritorială a secției de votare unde se află penitenciarul sau locul de detenție, conform BEC.

Directorii penitenciarelor și ai locurilor de deținere sunt obligați să aducă la cunoștința persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, respectiv persoanelor aflate în arest preventiv, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale la alegerile parlamentare, cu suficient timp înaintea zilei votării.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris de către persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate care nu au fost lipsite de drepturile electorale sau de persoanele aflate în arest preventiv și se depun prin intermediul aparținătorilor acestora sau al directorilor penitenciarelor ori ai locurilor de deținere.

Cel mai târziu în preziua votării, directorul penitenciarului sau al locului de deținere, după caz, permite accesul echipei biroului electoral al secției de votare care se deplasează cu urna specială și cu materialul necesar votării, ștampilă cu mențiunea „Votat”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spațiul amenajat pentru votare care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

Persoana aflată în executarea unei pedepse privative de libertate care nu a fost lipsită de drepturile electorale sau cea aflată în arest preventiv poate vota numai în baza unui act de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de deținere, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul de identitate valabil aflat în dosarul individual. Aceleași prevederi se aplică în mod corespunzător și persoanelor reținute. În cazul acestora, cererile se fac în ziua votării.

* Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării la locul unde se află acea persoană, pentru a se efectua votarea. În această modalitate pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective și numai dacă se asigură secretul votului.

Birourile electorale ale secțiilor de votare vor afișa, în preziua votării, la loc vizibil, la intrarea în sediul secției de votare, precizarea referitoare la modul cum își exercită dreptul de a alege persoanele netrasportabile din cauză de boală sau invaliditate. La deplasarea urnei speciale pot asista observatorii acreditați care își manifestă această dorință.

* Urna specială se utilizează numai la secțiile de votare din țară. Secțiile din străinătate nu vor avea sau utiliza urne speciale.

Votarea între orele 7,00 și 21,00

Votarea începe la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00, când secția de votare se închide. Pe ușa secției de votare se vor afișa orele între care se desfășoară procesul de votare.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător va prezenta actul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală permanentă, pe baza semnăturii în lista electorală permanentă, îi va încredința buletinele de vot și ștampila pentru votare. Alegătorului care refuză să semneze lista electorală permanentă i se va interzice exercitarea dreptului de vot.

Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila care poartă mențiunea „Votat” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele și prenumele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele astfel ca pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea „Votat”, dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial și făcând mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat și poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră și nu pot fi mai mult de două suspendări. În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare în același timp.

Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabină un însoțitor ales de el pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare. Totodată, neștiința de carte a alegătorilor nu constituie motiv temeinic pentru însoțirea acestora în cabina de votare. Candidații nu pot însoți alegătorii în cabină.

La ora 21,00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției, însă persoanelor existente la această oră în sala în care se află secția de votare li se permite să își exercite dreptul de vot.

Accesul în cabina de vot cu orice fel de aparate în scopul înregistrării sau preluării de imagini este interzis.

Potrivit BEC, în ziua votării, între orele 7,00 și 21,00, sunt interzise comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Voturi valabil exprimate, nule sau albe

Sunt considerate voturi valabil exprimate atunci când ștampila cu mențiunea „Votat” este aplicată în interiorul unui singur patrulater sau ștampila depășește limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este evidentă, inclusiv situația în care ștampila este doar tangentă la un patrulater, dar nu atinge și un altul.

Totodată, dacă ștampila cu mențiunea „Votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse mențiuni ale alegătorului votul este considerat valabil indiferent de mențiunile înscrise pe buletin.

Votul valabil exprimat este și atunci când ștampila este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a mai aplicat una sau mai multe ștampile fără să atingă vreun alt patrulater.

Voturile sunt nule dacă: pe buletinul de vot nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare; buletinul de vot are alt model decât cel legal aprobat; ștampila cu mențiunea „Votat” are alt model decât cel legal aprobat și dacă este aplicată în două sau mai multe patrulatere.

Este nul votul atunci când ștampila cu mențiunea „Votat” este aplicată în două sau mai multe patrulatere chiar dacă unele ștampile au fost tăiate/anulate de alegător sau atunci când aceasta a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor. Dacă ștampila atinge două sau mai multe patrulatere votul este, de asemenea, nul.

BEC a mai stabilit că sunt considerate voturi albe buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea ”Votat” în niciun patrulater.

Informări privind prezența la urne

Biroul Electoral Central va face informări privind prezența la urne pe 9 decembrie la orele 11,30, pentru ora 10,00, la 15,30, pentru ora 14,00, la ora 19,30 pentru ora 18,00, la ora 22,30 pentru ora 21,00.

Totodată, birourile electorale de circumscripție și oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București vor furniza zilnic rezultate parțiale, la orele 10,00, 14,00, 18,00 și 20,00, din data de 10 decembrie, până la prelucrarea rezultatelor din toate procesele verbale întocmite la nivelul secțiilor de votare.

Acte de identitate

Serviciile de evidență a populației din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI) vor lucra și în ziua alegerilor, pe 9 decembrie, pentru ca persoanele care nu dețin documente de identitate valabile să le poată obține.

De asemenea, la activitățile specifice legate de alegerile parlamentare vor participa peste 50.000 de polițiști și jandarmi. Aceștia vor asigura paza documentelor necesare organizării alegerilor, paza secțiilor de votare, dar și siguranța transportului documentelor către birourile electorale județene.

Repartizarea mandatelor

Partidele politice trebuie să obțină un prag electoral de 5% din voturile valabil exprimate pentru a avea dreptul la mandate de deputat sau senator.

În lege este prevăzut și un prag alternativ – prin îndeplinirea cumulativă a condiției obținerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaților și a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidații partidelor politice, alianțelor politice sau electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condițiile legate de prag.

În cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianței 3% din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale și pentru fiecare membru al alianței începând cu al treilea câte un procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.

Pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu au îndeplinit condițiile anterioare și care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputaților se stabilește un coeficient electoral la nivel național reprezentând numărul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat pentru a determina acele organizații ale minorităților naționale care pot avea reprezentanți în acest for.

Coeficientul electoral la nivel național se stabilește prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru alegerea Camerei Deputaților din toate circumscripțiile electorale obținute de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale la numărul total de colegii uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputaților. Are dreptul la reprezentare organizația cetățenilor aparținând minorității naționale care a obținut cel puțin 10% din coeficientul electoral.

Candidaților independenți li se atribuie câte un mandat dacă au obținut majoritatea voturilor în colegiul uninominal în care au candidat.

Atribuirea mandatelor de deputat și de senator se face în două etape la nivelul colegiilor uninominale și la nivelul fiecărei circumscripții electorale. În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaților care aparțin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral și care au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. În cea de a doua etapă, de alocare pe colegii și atribuire de mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscripție va întocmi, separat pentru Camera Deputaților și Senat, o listă ordonată cu toți candidații cărora nu li s-au atribuit mandate în prima etapă, dispuși în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obținute în colegiile uninominale în care au candidat și coeficientul electoral al circumscripției electorale respective, calculate până la a opta zecimală inclusiv.